A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

còlda còdra

coldiòla, coldiólu codriòla

coldolinàju , nm Definition cricadore de codrolinu, unu cricandho codrolinu Etymon srd.

coldòne , nm: cordone, cordoni Definition genia de codriola, grussita o fine, segundhu ite; oru longu, chi essit in calecunu muru, ischina o ischinale de teulada Synonyms e antonyms cordozu 1, turrutu Idioms csn: c. de muru, de muneda; c. de arretza = aundi si atacant is gamus; c. de para = su cordone chi sos padres zughent imboligadu presu in chitu, subra de s'àbbidu; c. de su butone = saita, itl. funìcolo spermàtico; c. de s'imbíligu o de bídhiu = saita, itl. cordóne ombelicale Sentences su predi, acabbada sa missa, inghitzat a s'iscapiai su cordoni de chintzu ◊ sa maista de partu at segau su cordone de s'imbíligu a su pipiu candho est naschiu Surnames and Proverbs smb: Cordone, Cordoni Etymon itl. Translations French cordon English string Spanish cordón Italian cordóne German Schnur.

coldonéri , nm Synonyms e antonyms allatzu, presógliu Etymon srd.

coldózu , nm: cordozu, cordorzu Definition afrigimentu, pena, dispraxere chi si provat in s'ànimu Synonyms e antonyms dispiachere, dolu | ctr. cuntentesa, gosa Sentences candho s'ànima mea est in cordozu, chirco apozu in sa durchesa de sas pupas tuas (G.Piga)◊ cantu bos naro est giustu e bos conto su fatu cun coldozu ◊ eo apo cordorzu finas de ischitzare una buischedha in carre anzena ◊ apo cordorzu finas de sos animales chi bido morzendhe Etymon itl. Translations French douleur profonde English deep sorrow, condolence Spanish pesar Italian dispiacére, cordòglio German Bedauern, Schmerz.

coldulàriu , nm Synonyms e antonyms iltentina, mannaditzus Etymon srd.

colembradúra , nf Definition su colembrai, tròchere o incrubare a una parte, a ispendhentadura (pendhendho de prus a una parte) Synonyms e antonyms ispendhentadura Etymon srd. Translations French déséquilibre English imbalance Spanish desequilibrio Italian squilìbrio German Ungleichgewicht.

colembrài , vrb: acolembrare, collembrari, colombrai Definition nau mescamente de su linnàmene segau a tàulas, essire trotu, allacau, atrotigau, colembru; fintzes pònnere o mantènnere una cosa betada a una parte, coment'e orruendho Synonyms e antonyms abbajonare, abbrovinare, acocovedhae, agionedhare, atrotiai, atzumborai, corcobare, imbartzonare, inconcobare, ingiolvinare / aliverrare Sentences is portas si colombrant ◊ custa fentana est totu colembrara: linnàmini mau! 2. dh'iscudit dus pinnigosus, dhi betat una manu a is gangas e nce dhu colombrat palas a su muru! Translations French gondoler, fléchir English to bend, to twist Spanish torcerse Italian incurvarsi, contòrcersi (détto del legname) German sich beugen, sich krümmen.

colémbru calémbru

colèo , agt, nm Synonyms e antonyms balosso, ballalloe, gingiorre, scimpri, sciolocau.

colèra , nm Definition genia de maladia apicigosa chi leat a istentinas Sentences o mostros chi de gràscias sedes privos, bos atachet su tifu o su colera! ◊ dae inie fit partidu su colera chi che aiat ispérdidu mesu bidha Scientific Terminology mld Translations French choléra English cholera Spanish cólera Italian colèra German Cholera.

colerósu , agt Definition chi est malàidu de colera, chi dhi at picigau colera Sentences ndhe l'ant batidu a fàghere barantena che unu colerosu Translations French cholérique English choleraic Spanish colérico Italian infètto di colèra German cholerakrank.

colessàda , nf Definition su colessai Synonyms e antonyms argiolada 1, ciaciarada, colessu, crastulada, foxilada Etymon srd.

colessài , vrb: colissai Definition criticare naendho a bodhetu, a s'afaiu, istare a chistionu, alleghetandho Synonyms e antonyms argiolae, arrallai, bodhetai, ciaciarai Sentences tui ses sempri colissendi! ◊ una dí cun fradi miu colessaus impai e dhi apu nau: Dai ca si papaus un'ou!

colesséri , agt, nm Definition chi o chie costumat a colessai, a istare criticandho Synonyms e antonyms allegàrgiu, bodheteri, contulàgliu, crastuleri, foxileri, licuteri, piscinàrgiu Etymon srd.

coléssu , nm, nf: colissa Definition tragàgiu, cosa chi si narat a s'afaiu de s'unu e de s'àteru; colissa fintzes grefa de bodheteris, gente chi foedhat male de is àteros Synonyms e antonyms bodheta, crítica, naravèglia Etymon srd.

colèta , nf: coreta Definition oru de istrada, genia de cora, fintzes a incodau, ororu de is istradas po arregòllere s'abba próina a manera de no fàere s'istrada fossos o allagare Synonyms e antonyms manchina, coneta Translations French caniveau, rigole English gutter Spanish cuneta Italian cunétta German Straßengraben.

colgiòni callòni

colgiunài coglionài