A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

collarínu , nm Definition genia de collete in d-unos cantu bestimentos e fintzes guturada Synonyms e antonyms bàbaru, collaritu, tzughitu Sentences commo sos prides no zuchent collarinu.

collarítu , nm Definition parte de sa camisa, in is costúmenes Synonyms e antonyms collarinu Sentences si at abbutonadu su collaritu de su bentone.

collassiòne , nf: colucioni Definition cosa de papare bastat chi siat, cosa de tastare, ma fintzes pràngiu [frn. collation = repas léger, ltnm. collatio < collatusSentences tanti ge fusta pensendi a fai una colucioni a mairu tú!…(A.Simbula)◊ benei, piciochedhus,calincuna colucioni a papai ci at a èssi!◊ est andada a su suta po circai calincuna cosa po abrontai collassione (G.C.Mameli).

collaudadòre , nm Definition chie, professionista, faet su collàudu, provat a bíere si un'òpera, una màchina, unu trebballu est fatu a régula Translations French réceptionnaire English tester Spanish probador Italian collaudatóre German Prüfer.

collaudàre , vrb Definition fàere su collàudu, averguare, provare un'òpera, una màchina, provare a bíere e certificare si unu trebballu est fatu a régula Translations French éprouver, réceptionner English to test Spanish prueba Italian collaudare German prüfen.

collàudu , nm Definition su provare a bíere o averguare e certificare si un'òpera, una màchina, unu trebballu est fatu o funtzionat a régula Synonyms e antonyms iscumbata, proa Sentences nois aimis fatu unos cantos mezoros in foraldidha e no sunt bénnidos mancu a su collàudu Translations French épreuve, réception English test Spanish prueba Italian collàudo German Prüfung.

collèga , nm, nf: cullega Definition cumpangia, su istare impare; chie trebballat impare cun calecun'àteru, cumpàngiu, cumpàngia de trebballu o chi faent sa matessi genia de trebballu; cambarada de dóighi piscadores (bogheris) ispartzios in bàtoro barcas, piscandho Synonyms e antonyms cumpàngiu Sentences semper so istadu licu vívere in bona cullega Etymon itl. collega.

collegài , vrb: acollegai, colligai, colligare, cullegare Definition pònnere impare o unire duas cosas, una cosa cun s'àtera, andhare cun su pentzamentu de una cosa a s'àtera candho s'una podet significare calecuna cosa po s'àtera Synonyms e antonyms atacai, camedhare | ctr. iscrobai, iscullegare Translations French relier English to connect, to link (up) Spanish unir, enlazar, conexionar Italian collegare German verbinden.

collegaméntu , nm: colligamentu, cullegamentu Definition su collegai, su pònnere impare o unire duas cosas, una cosa cun s'àtera, andhare cun su pentzamentu de una cosa a s'àtera po calecunu motivu; genia de raportu inter duas cosas, duos fatos, coment'e càusa e efetu Sentences sos filos de sa lughe sunt istérridos ma cherent fatos totu sos cullegamentos ◊ no dh'as inténdiu ca nanca est arribbau su dinai a carretonis a bidha, ci fiat povintzas sa televisioni in collegamentu diretu?!… 2. medas de custos males teniant unu cullegamentu cun sa morte Translations French liaison English connection Spanish enlace, conexión (f) Italian collegaménto German Verbindung.

collegiàle, collegiàli , agt: collezale Definition de su collégiu, de totugantos cudhos chi faent parte de un'organísimu colletivu comente podet èssere unu cossígiu comunale, is docentes de un'iscola, e àteru.

collégiu , nm: colléziu Definition is chi faent parte de un'organísimu pigaos o cunsideraos totus impare, totus a unu; logu inue arregollent gente, mescamente gioventude, po istudiare Synonyms e antonyms adunàntzia, arrodeu, godheta 1, riunione / cunvitu 2. Bodale che teniat su fizu in colléziu istudiendhe Translations French collège, pensionnat, association English college, board Spanish colegio Italian collègio German Kollegium, Internat.

collembràri colembrài

collémbru calémbru

collèra , nf: cugliera, culgera, cullera, culliera Definition genia de aina pitica, unu pagu cofuda, a fossu, fine, de forma ovale, cun sa màniga, prus che àteru po umprire a papare cosa brodosa o pitica meda, ma adata fintzes po murigare Synonyms e antonyms cociale, cucera Sentences in mesa giuchet pratu, leputzedhu, cugliera e furcheta mannicanne ◊ no tengu culleras, ni frochitas e gortedhus ◊ candho no faiat prus a súere, a su pipiu dhi giaiant a papare a cullera ◊ portu gortedhus, furchitas e culleras imbodhiaus ◊ donadhi una cullera de lati! ◊ aciungi duas culleras de tzúcuru! ◊ canno intenniat sa gafetera, leàt unu crabetore e una cullera, dhos iscudiat apare e tzirriàt: A su gafè! Scientific Terminology ans Etymon ctl. cullera Translations French cuiller English spoon Spanish cuchara Italian cucchiàio German Löffel.

còllere , nm Definition arrancu, fragu malu, pudésciu Synonyms e antonyms pudénscia, pudescioi, pudidore.

collessài colessài

collèta , nf: godheta* Definition s'arregorta de is pagamentos chi betat un'amministratzione; arregorta de dinare prus che àteru po agiudare a ccn. Synonyms e antonyms bodheta 1 / cuberadura, ponidura Translations French collecte English collection (of money) Spanish colecta Italian collètta German Geldsammlung.

colletài, colletàre , vrb Definition arregòllere is pagamentos, fàere sa godheta Synonyms e antonyms acabidae, coglire Etymon srd. Translations French accaparer English to collect Spanish colectar Italian raccògliere, incettare German sammeln.

colletàrju codhetzàrju

collète , nm: culletu Definition in is bestimentos, s'oru a inghíriu de su tzugu / leare a unu a collete = leàrelu a sa bestimenta, a s'oru de su trugu, a che lu catzare Synonyms e antonyms collu, tzughera, tzughitu Etymon itl. Translations French col English collar Spanish cuello Italian collétto German Kragen.