computài, computàre , vrb Definition
fàere contos, càrculos, contare
Synonyms e antonyms
calculai,
contare
Sentences
una mente distinta at computadu cantu bi at in s'inferru fogu e fàmene (M.Murenu)
Translations
French
calculer
English
to compute
Spanish
computar
Italian
computare
German
berechnen.
computèra , nf Definition
genia de machinàriu eletrónicu chi manígiat datos, faet càrculos e operatziones de tantas genias (iscritura, disegnu, e àteru) segundhu su programma cuncordau
Synonyms e antonyms
cumputadore
Sentences
sa màchina e sa computera sunt giai meris de s'umanidadi ◊ su caboni de murdegu est unu pilloni chi s'orientat cun is istedhus coment'e chi portit un'osservatóriu astronómicu e una computera in su ciorbedhu (M.Licheri)
Translations
French
ordinateur
English
computer
Spanish
calculadora
Italian
calcolatóre
German
Rechenmaschine.
computerizàre , vrb Definition manigiare datos, informatziones a computera.
compútu , nm Definition su computai Synonyms e antonyms càlculu, contu 1 Sentences de tantos gustos leados su computu ndhe fatesi.
cómudu códomu
cómudu 1 , nm: cómuru Definition
logu fatu adatu inue si andhat de corpus; fintzes su bassinu / paperi ’e c. = pabilu a frobbire candho si andhat de su corpus, itl. carta igiènica
Sentences
apusentu de su cómudu ◊ unu pipiu piticu no dhu podis sètzi in su cómuru ◊ cussu est paperàmini de podi imperai che paperi de cómudu ◊ su cómudu est mellus cun sa cascita de s'àcua in susu o a zàinu in bàsciu? (G.Furcas)
Etymon
itl.
comodo
Translations
French
cabinets
English
loo
Spanish
letrina
Italian
cèsso
German
Abort.
comúna , nf, nm: comune,
comunu,
cumona,
cumuna Definition
pópulu chi si guvernat cun is leis suas etotu; domo cumonale, sede de s'amministratzione de una bidha
Sentences
già ti poto comune lastimare candho penso comente ses torrada (B.R.Carbone)◊ sa guàrdia de sa cumona est marranu de vídere una vetura chi l'achicat deretu una contravintzione ◊ su segretàriu de comuna dhu pagant a su mese
Etymon
itl.
Translations
French
mairie,
hôtel de ville
English
town-hall
Spanish
ayuntamiento
Italian
municìpio,
comune
German
Rathaus.
comúna 1 , nf Definition logu adatu po fàere de bisóngiu, andhare de su corpus Synonyms e antonyms bàscia, belledha, cómudu 1, tzesso Scientific Terminology dmo Etymon ctl. comuna.
comunàda , nf: cumonada Definition bestiàmene a cumone, cumonéssia Etymon srd.
comunàle, comunàli , agt, nm: cumonale,
cumunali Definition
chi est de su comunu, pertocat sa cumonéssia; terrenu de su comunu / èssere o pàrrere unu cumonale (nadu de unu logu) = èssere totu irbandhonadu, male contivizadu, che logu chentza mere, ispédriu
Synonyms e antonyms
padru
/
cdh. cumunali
| ctr.
padronatu
Sentences
custu est terrinu cumonale
2.
bestiàmine meda paschet in su cumonale ◊ unu tempus, chie no teniat terrinu sou semenaiat, paschiat, si faghiat sa linna in su cumonale ◊ tzessu a logu irbandhonadu: unu cumonale paret!
Etymon
srd.
Translations
French
communal,
municipal
English
municipal
Spanish
municipal
Italian
comunale
German
Gemeinde…
comunàrgiu, comunàrju, comunàrzu , nm: cumonàrgiu,
cumonarju,
cumonarzu,
cumonaxu Definition
chie tenet cosa a cumone cun àtere; tàgiu, tropa de bestiàmene
Synonyms e antonyms
parteri 1,
sóciu
/
ttrs. cumunàgiu
/
fiotu,
gama,
tàgiu
Sentences
sos cumonarzos beniant a si chessare de sas malas annadas
2.
ndi sunt calaus portendisí avatu animalis arruis e unu cumonàrgiu de feras (A.Cannas)
Etymon
srd.
Translations
French
actionnaire,
gérant
English
partner
Spanish
socio
Italian
sòcio
German
Teilhaber.
comúne comúna
comunèdha , nf Definition
genia de ambidha
Sentences
a sa cassola dhoi dexit sa comunedha puru
Scientific Terminology
psc
Etymon
srd.
Translations
French
anguille
English
eel
Spanish
anguila
Italian
anguilla comune
German
Aal.
comunèlla , nf: cumonella Definition
cumonéssia, ma prus che àteru nau a disprétziu: su si pònnere impare in cosas pagu de bonu
Synonyms e antonyms
cumonéssia
Sentences
contra a sa religione sos eréticos sunt in comunella ◊ su mundhu oe est unu burdellu niedhu chi at fatu comunella cun s'inferru ◊ a mie no mi aggradant custas cumonellas!
Translations
French
action de s'accointer
English
clique
Spanish
camarilla
Italian
comunèlla
German
Vereinbarung.
comunía , nf: cumonia Definition
su èssere a cumone o tènnere a cumone cosas, interessu, chistiones in generale coment'e torracontu de totugantos, in manera méngius e prus cumbeniosa po su èssere e istare de donniunu
Synonyms e antonyms
cumonarzia,
cumonéssia
Translations
French
association,
copropriété
English
profit-sharing,
sharing
Spanish
coparticipación,
copropiedád
Italian
compartecipazióne,
comproprietà
German
Mitbeteiligung,
Miteigentum.
comunicài, comunicàre , vrb Definition
giare o fàere a ischire, mandhare a nàrrere, giare o mandhare informatzione
Translations
French
communiquer
English
to communicate
Spanish
comunicar
Italian
comunicare
German
bekanntgeben.
comunicatíva , nf Definition capacidade de nàrrere is cosas cun facilidade, de s'ispiegare, de si fàere a cumprèndhere.
comunicàu , pps, nm Definition
de comunicare; sa cosa mandhada a nàrrere, giada a ischire, mescamente candho est a totugantos, a is agentzias de istampa e médios de informatzione, o coment'e su chi bandhint custos
Translations
French
communiqué
English
bulletin
Spanish
comunicado,
comunicación
Italian
comunicato
German
Bekanntmachung.
comunidàde, comunidàdi , nf Definition
sa gente chi, mescamente in sa vida, faet fúrriu totu impare po istare, parat fronte impare a is necessidades chi funt de totugantos; bidha
Translations
French
communauté
English
community
Spanish
comunidad
Italian
comunità
German
Gemeinschaft.
comunigài, comunigàre cominigàre