A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

emigràdu , pps, agt, nm: emigrau Definition de emigrare; chi o chie ch’est fora de su logu suo po trebballare 2. e cheres puru cudhos emigrados chi torrent prestu a s'abbitu insoro pro mezorare in sa terra nadia ◊ sardas mammas sempri prangendi po is fillus chi tenint emigraus! (G.Zedda)◊ non bolleus prus invasoris: emigraus, torrai a coltivai sa Sardigna! Translations French émigré English emigrant, emigrated Spanish emigrado Italian emigrato German ausgewandert, Auswanderer, Emigrant.

emigrài , vrb: emigrare, emigrari Definition andhare a s'apretu a logu angenu a cricare trebballu, tucare a fora Synonyms e antonyms disterrai, ispatriai Sentences azummai cun s'emigrassione noche aiant emigradu totu! ◊ su mesu de sa bidha mia si ch'est emigrada ◊ a terr'anzena che sunt emigrados lassendhe inoghe fizos e muzere (Gv.Piredda)◊ emigraus nosu fintzas cun is tallus de su bestiàmini Translations French émigrer English to emigrate Spanish emigrar Italian emigrare German auswandern, emigrieren.

emigrànte, emigrànti , nm Definition chie ch'est fora de sa terra de sa nadia po buscare trebballu Synonyms e antonyms emigradu Sentences in totue bi at Sardos emigrantes ◊ de trint'annos in goi amus connotu sos emigrantes a portessione ◊ che azis fatu sa vida emigrantes in terra istranza ◊ solu un'emigranti mi porit cumprendi chi bivit in ispera sempri de torrai! (C.Líndiri)

emigràre, emigràri emigrài

emigrasciòne, emigrassiòne, emigratziòne, emigratziòni , nf Definition su emigrare; su che èssere emigraos e is emigraos etotu Synonyms e antonyms disterradura, disterru Sentences no fit tempus d'emigrasciones: fit s'abrile de sa vida! ◊ de emigratzioni issa no ndi at fatu ◊ cun s'emigratzione ant ispozadu sa Sardigna de sas menzus fortzas Translations French émigration English emigration, migration Spanish emigración Italian emigrazióne German Auswanderung, Emigration.

emigràu emigràdu

eminéntzia , nf Definition títulu chi si giaet a persona o autoridade de importu mannu Synonyms e antonyms ecelléntzia.

emisféricu , agt Definition chi tenet sa forma de una mesa isfera.

emisfériu, emisféru , nm Definition su metade de un'isfera, nau prus che àteru de is duas metades de sa Terra, de s'ecuatore a is polos Sentences sa Terra si podet partire in duos mesos: s'emisfériu sud e s'emisfériu nord.

emissàgliu, emissàriu , nm Definition persona de giudu chi si mandhat a fàere una miscione díliga; foedhandho de is errios, s’erriu chi de unu lagu che bogat s'abba a mare Translations French émissaire, canal d'évacuation English emissary Spanish emisario, desaguadero Italian emissàrio German Abgesandte, Sendbote, Agent, Emissär, Ausfluß.

emitzícru emicíclu

èmma , nf Definition númene de sa de dóighi líteras de s'alfabbeto, iscrita / M, m /, manigiada po fonema bilabbiale nasale.

emmentàrzu , nm: ammentarzu Synonyms e antonyms fermentarzu*, fermentu, irmentazu, madriche.

èmmo, èmmu , avb Definition foedhu po fàere a cumprèndhere s'adduimentu arrespondhendho a una pregonta, ma nau cun fortza o fintzes abbetiandho / torrare o dare su Chi emmo = torrai sceda nendi ca ei Synonyms e antonyms ei, eja, embo | ctr. nono Sentences l'apo nadu chi emmo ◊ si ti dant su "Chi emmo" cras ti pones in viàgiu ◊ emmo chi est gai! ◊ emmo, berus est! 2. emmo, emmo, a mi che andho: no che abbarro prus cun bois, inoghe! ◊ emmo, emmo, comente cherzo deo fato! Etymon ltn. immo Translations French oui, bien sûr English yes, of course Spanish sí, ciertamente Italian sì, certaménte! German ja gewiß.

emorragía , nf Definition foressia, iscolu o pérdia de sàmbene chi essit de sa carena a fora o fintzes a sa bandha de aintru in venas o artérias apertas.

emossiòne, emotziòni , nf Definition genia de sentidu forte e de pagu dura chi si proat po calecuna cosa chi acontesset Translations French émotion English emotion Spanish emoción Italian emozióne German Emotion, Erregung.

empíricu , agt Definition nau de cosa chi si connoschet deasi a pràtiga, chi no est cosa de isciéntzia, no est de istúdiu fatu apostadamente a s'atenta e cun métidu.

èna , nf: aena*, oena Definition genia de erba chi si sèmenat po brovendha, e fintzes s'areste chi creschet desesi; genia de pitarioledhu; su pigiolu de su linu, genia de filu chi giughent is erbas bonu po tèssere; css. cambu longu de erba, fintzes de àteru: ena de tzafaranu, de zuncu, parte de unu frore, genia de cambu filivili (itl. pistillo) chi de s’overa artzat e in punta portat su podhinedhu chi ingendrat is oos Synonyms e antonyms aenamurra, arvenarzu, enàrgiu, fenapu, fenarza, fenumurru 3. in cúcuru ti fichent unu giau, in donzi ena de pilu una bullita! Surnames and Proverbs smb: Ena, Enas Scientific Terminology rba, rbr Translations French fibre English fibre Spanish fibra Italian fibra German Faser, Fiber.

èna 1 , nf Definition su logu inue si tréulat su trigu, s'avena o àteru Synonyms e antonyms agliola Sentences su trigu s'apostaiat in sa posta e poi beniat carrucadu e si che gighiat a s'ena pro l'arzolare.

enàdi , nf: anade* Definition sa calidade pesada apostadamente de una genia de pigiones mannos, prus che àteru de abba e a bicu largu Synonyms e antonyms nadre Scientific Terminology pzn, anall.