farrighingiàda , nf Definition genia de pane modhe, grussu, a bisura de lóriga unu pagu longa Synonyms e antonyms abbifache, civraxa, coatza 1, fogatza Sentences est bene fata custa farrighingiada, tundha e alladiada, ufrada in mesu ◊ seo afitandho una farrighingiada de pane tostau po dha fàere a supas ◊ a su pobidhu dhi ponet in su pannighedhu unu tzichi e una farrighingiada cun incaúngiu po si dhu leare a s'aríngiu Scientific Terminology pne Etymon srd.
farrigína , nf Synonyms e antonyms farrixedha.
farringiàda , nf Definition calidade de pane chi a logos narant modhitzosu Synonyms e antonyms madhitzosu Sentences bella sa farringiada bene bene isticada de incaúngiu! Scientific Terminology pne Etymon srd.
farringiósu , agt, nm Definition chi o chie faet farríngius, cosas pagu de bonu.
farríngiu , nm Definition cosa chi faet chie forrogat, cosa pagu de bonu, manígiu pagu límpiu / fai pagu f. = fàghere pagu frasca, no resessire in carchi faina Sentences ita manera est custa, ita tiau de farríngiu, totu su logu est príngiu?! ◊ "Bocei, bocei e faei dónnia farríngiu!" narat Lutziferru ◊ cussu no bollit a dh'iscoberri is farríngius ◊ ti apu scúlliu is farríngius! 2. cun fustei, cussu iat a fai pagu farríngiu, poita cannoscit is óminis prus fustei a gunnedha chi no dèu a cratzonis Etymon srd.
farrixèdha , nf Definition
farra de linna punta, sa farra chi faent is gremes orrunchinandho sa linna
Synonyms e antonyms
farrigina,
popoine
Sentences
béciu fiat Batista Nuxis, ca bogàt farrixedha de is genugus!
Translations
French
vermoulure
English
wormhole
Spanish
tueco
Italian
tarlatura
German
Wurmfraß.
farrogài , vrb: forrocare,
forrociare,
forrocrare,
forrogai,
forrogare,
forrogari,
forrogiare,
forroxare Definition
murigare, mòvere, furriare sa terra o àteru coment'e cricandho cosa: est mescamente su chi faet su procu cun su bruncu; in cobertantza e nau cun tzacu, tocare cosa chi no si connoschet o chentza s’abbilidade chi serbit
Synonyms e antonyms
chibare 1,
corrovai,
fodichinare,
forroghedhare,
iforrogare,
isprecolare,
scarrovai,
sforrogonai,
tufonari
Sentences
si li forroxant sa casa, su muscone si difendhet! ◊ sos porcos forrojant cun su murru ◊ est farroghendi in fundu de su cadinu ◊ fit forrocrànnesi chin su tzintziricu sas pinnas de su nare ◊ si agateit sa domo prena de carabbineris forroxendhe in onzi cuzolu ◊ aiant irraichinatu crastos e forrocratu campos de laore ◊ su sirvonedhu istat semper forrociandhe
2.
ti forrojas in sónnios de solidade ◊ fiza mia, ite pugnale chi pro te mi forroxat in su coro!
3.
no bi forroghes nudha tue, in sa televisione, ca no ndh'ischis!
Etymon
ltn.
*foriculare
Translations
French
fouiller,
fouiller du groin
English
to rummage,
to grab
Spanish
hurgar,
hozar gruñendo
Italian
frugacchiare,
frugare,
grufolare del maiale
German
kramen,
stöbern,
wühlen.
farrogàju , agt, nm Definition chi o chie tenet s'abbitúdine o costumat a istare cricandho, tocandho Synonyms e antonyms corroveri, fodichinadore, forrocheri, forrogadori, isforrojaditu Etymon srd.
farrógu , nm: forróciu,
forrocu,
forrogu,
forroxu Definition
su forrogare, sa cosa o su logu forrogau; su cricare cosas meda, su bòlere ischire unu muntone de cosas, idea unu pagu maca, istrambeca
Synonyms e antonyms
aterru,
corrovu,
farragotu,
forrogadura,
forrogoni,
forroncronzu,
isforrogu
/
arraghèscia
Sentences
est chircandhe a forrocu ◊ custu est forrogu chi ant fatu sos porcos
2.
isceti chi bandis po fai un'istadu de famíglia ti circant centu e unu forrogu ◊ dae candho amus fatu abboju no faghimus che brigare, sempre forroju! ◊ ndi circat, de forrogus, totu!…
Etymon
srd.
Translations
French
fouille,
furetage
English
grubbing
Spanish
hurgamiento
Italian
grufatura,
grufolìo
German
Wühlen,
aufgewühlte Sache,
aufgewühlter Boden,
Gewühle.
farroscài , vrb: forroschiai,
forroschiare Definition
fàere una genia de sonu sorrogau in su gúturu e in buca torrandho àlidu candho unu est dormiu / forroscai che fodhi = meda, de pàrrere fodhe de frailarzu
Synonyms e antonyms
arroncai,
borroschiare,
corroschiare,
cosconare,
currungiai,
isorroschiare,
roschidare,
sarracrare,
sarrascare,
surrusare
Sentences
chini forróschiat si dromit innantis, chini dh’ascurtat a úrtimu ◊ allanaus o forroschendi crocaus babbu e mamma si lassànt pagu!
Etymon
srd.
Translations
French
ronfler
English
to snore
Spanish
roncar
Italian
russare
German
schnarchen.
farrósu , agt Definition chi portat o faet farra meda, nau de laores o àteru de papare; chi est a farra, che farra Synonyms e antonyms farrudu, scetosu 2. is tziringonis faint sa terra farrosa Etymon srd.
fàrru fàrre
farrúcia , nf, nm: farrussa, farrussu Definition matzigadura de linna chi faet su greme; arrescotu friscu piscau, ancora pagu asciutu e papau candho est fridu, farinedhos de calecuna cosa; su tzúcuru o genia de pigighedhu biancu chi ponet a sa figu de giuncu (càriga, piladra de figu) chistia Synonyms e antonyms farrixedha, popoine Sentences sa maladia de siu Batista Nugi, ca dhi calàt farrussu de is genugus! Etymon srd.
farrúdu , agt Definition chi portat farra meda, nau de laores o àteru de papare Synonyms e antonyms farrosu, scetosu Etymon srd.
farrúga , nf: arruga, berruca, erruca*, ferruga, orruca, verruga Definition genia de bobboi longhitu chi naschit de is oos chi ponet su calagasu: a bortas piludu, ponet mescamente a unas cantu erbas e matas e che dhis papat sa fògia modhe Synonyms e antonyms cucurra, mamarúcola, mamaruga, orruca, ruda 1, rugaruga Scientific Terminology crp.
farrúnca farrànca
farruncàda farrancàda
farrússa, farrússu farrúcia
farrúta, farrútza , nf Definition farinos, pimpirida de cosa Synonyms e antonyms biculaza, cífrinu, fafaruza, fanialla, filchinida, fratamuza, piciualla, pispisa, romasiza, tzimuca, vèglia Sentences no ti s'at a fàchere a farruta in sa tasca, no, cussu pane! ◊ a Núoro seu andau a batiri farrutzedha… 2. farrutas de ammentos in s'eternu brotzolu de su mare si apússiant leves Etymon srd.