grófu gófu
grófu 1 gólfu 1
gròga , agt, nm: grogo,
grogu (grògu,
grógu)
grou Definition
genia de colore, colore de limone lómpiu; colore de cara malàida, de unu malàidu / a/c. candho est agt. no est sèmpere chi cuncordat cun su númene (sa var. groga no cuncordat mai); genias de grogo: intzesu, meru, leonadu (de limone)
Synonyms e antonyms
zàlinu
Idioms
csn:
apustis de centu annus, berritedha groga! = augúriu pro bíviri ancora meda; grogu che limoni, che sa cera = g. meru (fintzas de maladia); scialu grogu = festa manna, cun cosa meda
Sentences
cussu portat is pilos groga e totus in famíglia portant totu su pilu groga, no solu is pilos de conca (G.A.Cui)◊ fit grogu comente est grogu su limone ◊ portas sa faci groga che sa cera!◊ su campu est grogo de trídicu ◊ portaiat sa conca imbodhiada cun sa tiagiola grogo de s'antigu costúmene (R.Sardella)
Surnames and Proverbs
smb:
Grogu
Scientific Terminology
clr
Etymon
ctl.
groc, groga
Translations
French
jaune
English
yellow
Spanish
amarillo
Italian
giallo
German
gelb.
grogàlli gragàllu 3
grogàncinu , agt Definition chi est de coloredhu grogo Synonyms e antonyms grogànciu, gróghinu, groghitu, groghizolu Sentences grogàncinu e úmidu atonzu, eo ti amo e ti canto ◊ fiores asulos e grogàncinos Scientific Terminology clr Etymon srd.
grogànciu, grogàngiu, grogàntzu, grogàntzulu , agt Definition
de colore unu pagu grogo
Synonyms e antonyms
cerassu,
grogàncinu,
groghitu,
groghizolu,
grogulu
Sentences
su sennori, grogànciu de bisura, de su feli si fiat furriau birdi che su porru ◊ est peri grogànciu, parit cotu a umbra
Scientific Terminology
clr
Etymon
srd.
Translations
French
jaunâtre
English
yellowish
Spanish
amarillento
Italian
giallógnolo
German
blaßgelb,
gelblich.
grogàssu, grogàtzu , agt Synonyms e antonyms grogàncinu, groghitu, groghizolu Scientific Terminology clr Etymon srd.
groggolàre , vrb Definition fàere una moida coment'e de abba budhindho, chi si pesat a búdhidu, chi orruet de artu a mesu de abba etotu Synonyms e antonyms abbrubudhai, abbrufulai, acrocuai, aggorgotai, borbogliare, cocolae*, froculare.
gróggulu , nm: cróculu* Definition arrumóriu de s'abba chi orruet, essit, budhit, o si movet, fintzes in bentre; vena de abba.
groghèna gorgobèna
groghèra , nf Definition
su èssere grogo de colore, pruschetotu po maladia o pagu salude, su istare male
Synonyms e antonyms
arbiore,
groghímene,
grogore,
grogúmene,
isarbiadura
Sentences
deo l'isco su proite de custa groghera sighida de sa cara tua!
Etymon
srd.
Translations
French
pâleur
English
pallor
Spanish
palidez,
amarillez
Italian
pallóre
German
Blässe.
groghèsa , nf Definition
su èssere grogos, in cara mala che sa tela
Synonyms e antonyms
groghera,
grogore,
grogúmene
/
cdh. groghétzia
Etymon
ctl.
groguesa
Translations
French
teint jaune
English
yellowness
Spanish
amarillez
Italian
giallóre
German
gelbliche Gesichtsfarbe.
groghímene, groghímine, groghímini , nm Synonyms e antonyms
groghera,
groghesa,
grogúmene
/
cdh. grughímini
Etymon
srd.
Translations
French
couleur jaune
English
dirty yellow
Spanish
amarillento
Italian
giallume
German
gelbliche Farbe.
gróghinu , agt Synonyms e antonyms grogàncinu, grogànciu, groghitu, groghizolu Sentences sos rajos de su sole sunt gróghinos Scientific Terminology clr Etymon srd.
groghítu, groghítzu , agt Synonyms e antonyms grogàncinu, grogànciu, gróghinu, groghizolu / cdh. grughitu Sentences su ranu semenadu, mortu in terra, bogat una limbita groghitza Scientific Terminology clr.
groghizólu , agt Synonyms e antonyms grogàncinu, grogànciu, groghitu / ttrs. groghitzoru Sentences t'inferco a pirastru pironzinu, chi est groghizolu, bellu e coloridu! (Contene) Scientific Terminology clr Etymon srd.
grógicu , agt Definition
nau de pedhe, chi si est intostada; nau de unu, chi no si lassat dominare deasi fàcile fàcile
Translations
French
parcheminé
English
wrinkled with age
Spanish
acartonado
Italian
incartapecorito
German
verschrumpelt.
grògo gròga
grogòcia , nf Definition
su nodu de s’ogroena o annou de su tzugu
Synonyms e antonyms
orgumedhu
Scientific Terminology
crn
Translations
French
pomme d'Adam
English
adam's apple
Spanish
nuez (bocado,
manzana) de Adán
Italian
pómo d'Adamo
German
Adamsapfel.