groriàre gloriài
groriósu gloriósu
groromédhu gromerédhu
gróru , nm: crore Definition imbidonu, farraímpia de pònnere a s'orrobba prentzandho Synonyms e antonyms madone Etymon itl. cloro.
grórumu grómeru
grosariósu , agt: grusirarosu Synonyms e antonyms coriosu, crosidadosu*, grusirosu, incrosidau Sentences sunt grosariosus de Isciri, abbramius de tastai…
gròspe , nm Definition genia de mucu chi si bogat de prumones a tussidura Synonyms e antonyms carràschiu, grúspidu, iscaràsciu, salchedha, seca, spudu Sentences apompiaiat e bortulaiat sos grospes.
grosséri , agt: grusseri,
russeri Definition
chi est fatu a sa grussa, pagu finiu; nau de cosa, chi tenet grussària meda / fai is cosas a sa g. = a sa russa, in cantidade manna, chentza grabbu, chentza delicadesa
Synonyms e antonyms
gavàciu,
marranzone,
scurrégidu,
spolitigau
/
cdh. grossu
| ctr.
delicadu,
fine 1
Sentences
calicuna pessone grussera a issa la mutit galu "Cosiculus"◊ cussu carradore de rena, sèmpere imbreagu, est unu grosseri crabistone!
Etymon
ctl., spn.
grosser
Translations
French
grossier
English
coarse
Spanish
grosero,
tosco
Italian
grossolano
German
grob.
grosséru , nm Definition ispau o filu unu pagu grussu Synonyms e antonyms balentinu, cannabitu, cordedha, filadissa, funedhu, ispaitu, músciu, toroneu, tzunghedhu Etymon spn. grosero.
grossísta , nm Definition chie còmporat e bendhet cosa a sa grussa, in cantidade manna Sentences sos grossistas chi sunt in Continente irrichios si sunt in sa Sardigna (T.Ziranu).
gròsta , nf: crosta* Definition pígiu tostau de calecuna cosa, fintzes sàmbene sicau de una segada; sa parte grussa de is fògias, prus acanta a su cambu Synonyms e antonyms ancrosta, aradadhu, atiza, cragadhu, tolla Sentences cazada de vermes e de grostas est sa carre mea!
grostéllu gristéllu
grostósu , agt Definition chi portat crosta / cane g. = arrungiosu Etymon srd.
gròtza , nf: coce* Definition genia de ammontu grussu de pònnere a su letu in ierru, ma a logos est una genia de tzamarra o bestebedhi forrada; pígiu de calecuna cosa Synonyms e antonyms coberta Sentences su pastore est a grotza e a cambale po si vardare abba, nie e bentu ◊ ohi sa grotza de isposu ispérdia chin mecus! Scientific Terminology ts, bst.
grotzàrju , nm Definition nau a disprétziu, unu cadhotzu, abbituau a istare totu brutu Synonyms e antonyms butzinosu, cadrangiosu, grotze, lurtinosu, mughedhosu, sodrigosu Etymon srd.
gròtze , nm Definition nau a disprétziu, unu cadhotzu, abbituau a istare totu brutu Synonyms e antonyms butzinosu, cadrangiosu, grotzarju, lurtinosu, mughedhosu, sodrigosu Etymon srd.
grotzínu , nm Synonyms e antonyms istampamuru, stampagresura Scientific Terminology pzn.
grotzòne , nm Definition bestimentu grusseri.
gròu gròga
grovulòne , nm Definition una calidade de casu furisteri Etymon itl. provolone + gruviera.