grumòne gormòne
grumpíre , vrb Definition lòmpere*, andhare a pitzu in su sensu de giúghere, cobèrrere Synonyms e antonyms cadhicare, futire, zúchere Sentences sos becos sunt die die grumpindhe: podent cúrrere sa crapa e peri a tie! (T.Ziranu)
grumustòne , nm Definition cosa intrada apare chentza critériu, troboia Synonyms e antonyms atrepógliu, imbodhicu, imbógiu, trobedhu, troboju.
grunàre , vrb Definition
incrubare sa conca e s'ischina puru, unu pagu, a cara a denanti, nau fintzes de cumportamentu de chie si acunnortat de fàere sa volontade de is àteros
Synonyms e antonyms
abbassiare,
ancrucare,
fritire,
incruai,
incrunai*
Sentences
at grunadu sos ògios ◊ gruna sa fronte a sa divina voluntade! ◊ cheret chi deo m'ingrune a isse!
Translations
French
baisser
English
to bow
Spanish
inclinar,
agachar
Italian
inchinare
German
beugen,
sich fügen.
grúnciulu , nm Definition murudhu, cosa coment’e allomborada, ammurigonada / istare a unu g. = a unu túturu Synonyms e antonyms grunciupu, murútulu, túturu Etymon srd.
grúnda, grúndha , nf: orrunda, rundha*, urrundha Definition in is teuladas, tretu longu inue acabbant is canales, is téulas Synonyms e antonyms butiadorzu, grundhera, gutera, stidhiadroxu Scientific Terminology dmo.
grundhèra , nf Definition in is teuladas, tretu inue acabbant (o cumènciant) is canales, is téulas, siat sa parte prus in artu e siat sa parte prus in bàsciu inue orruet s'abba Synonyms e antonyms butiadorzu, grundha, gutera, stidhiadroxu Sentences torrant sas rúndhines pro godire su sole in sas grundheras Scientific Terminology dmo.
grundhíle , nm: crundhile Definition genia de petenadura de is pilos chi abbarrant coment'e imbodhigaos a cricu tundhu (che unu tedile) in sa sedha de su cúcuru (ma unu pagu apalas) Synonyms e antonyms cacariolu, ciónciu, cocoiledhu, cocojoni, cucajone, cucale, cuchedha, cucurinu, picioce.
grúndhine , nf Definition genia de pigione connotu meda, no tanti mannu, a coa frochidhada, chi abbitat in logu de bidha: faet su nidu asuta de is rundhas de is domos e in Sardigna nidat e che faet beranu e istade Synonyms e antonyms arrúndibi, mongixedha, rúndhina*, rúnchile Sentences s'àghera est pulita, sa pira est frorita, sa lana est lavata, sa carrera est mundhata, sa grúndhine est in su nidu (G.Farris)◊ fit un’impudhile, sos tuturreris fint cumentzandhe a recuire e sas primas grúndhines pigànt su postu issoro in su chelu Scientific Terminology pzn, hirundo rustica.
grundhinína , nf: grunninina Definition unu de is sinnos de su bestiàmene: s'origa est segada a coa de orrúndhine a cumenciare de sa punta Synonyms e antonyms arrundilina* Sentences s'anzone fit sinnatu: zuchiat una grunninina in sa punta de s'oricra Scientific Terminology pst Etymon srd.
grúndhu , avb Definition its, a s'ingrundha? totinduna? Sentences oe est isparida in grundhu in grundhu ponzendhe fatu a sas sorres mortas de su matessi male.
grúni , nf Definition genia de pigione cun su tzugu longu e cambas longas, raru in Sardigna Synonyms e antonyms arrui 1, grua*, grughe 1 Sentences dhui at passau unu tallu de molentis bolendi in s'àiri coment'e unu tallu de grunis! Scientific Terminology pzn, grus grus.
grunígliu , nm: conígiu* Definition conillu, genia de animale, areste o pesau po sa petza.
grunígliu 1, gruníllu , nm Definition genia de forredhu po turrare cafei Synonyms e antonyms fronígliu*.
grunílla , nf Definition unu de is númenes chi in cobertantza si narant po sa natura de s'ómine Synonyms e antonyms cozona, doddoredha, dorriminzola, dòrrola, minca, pigliona, pisseta, pitzota Scientific Terminology crn.
grunísa, gruníssa , nf: curnisa, gurnisa Definition tira de cosa chi si ponet totu a inghíriu, mescamente de fotografias o àteras figuras e pintos Synonyms e antonyms cuarnícia / pedríscia Sentences su maistu iat torrau a cummentzai a trabballai su linnàmini in fini, po ndi fai gurnisas cun floris e concas de animalis de dogna ginia Scientific Terminology fst Etymon ctl. gornisa, guarnisa.
grúnita groníta
grunninína grundhinína
grunniòla gronniòla