impítzu impíciu
impiubaràda , nf Definition imbrutadura de pruine Synonyms e antonyms | ctr. irbruinada Etymon srd.
impiueràre , vrb Definition imbrutare de prúghere, de pruine Synonyms e antonyms imbruinare, imprugherare | ctr. isprugherare.
impiugheràdu , agt Definition
chi est totu pruine, brutu de pruine
Synonyms e antonyms
bruerosu,
bulvaritzosu,
imbruinadu,
impiueradu,
impruerinatu,
peuerosu,
preunosu
/
ttrs. impiubaradu
| ctr.
límpidu,
netu
Sentences
giuchio sas iscarpas impiugheradas ma no mi ndhe importavat nudha!
Translations
French
poussiéreux
English
dusty
Spanish
polvoriento
Italian
polveróso
German
staubig.
impiumbadúra , nf Definition su impiumbare.
impiumbàre , vrb: implumbai, imprumai, imprumbai Definition pònnere su prumu, assigurare cun prumu; pigare a fusiladas Synonyms e antonyms piumbare 2. imprumaus boliant, a palletonis de sali a su fundu de is cracionis!
impixadúra impigadúra
impixài, impixàre, impixàri impicàre 1
impíza , nf, nm: impizu Definition pígiu de sida chi si ponet in pitzu de is muros in su sartu po no lassare passare bestiàmene; cosa chi giaet istrobbu / dare impizu = èssiri de istrobbu, fastidiai Synonyms e antonyms pígiu, pillada, impizada, impizadura, infrasconzu Sentences mancari no bi apat impizu in su muru, de animales no bi ndhe intrat 2. mi daiat impizu su caldu ◊ si furrieit a sos chi prus li daiant impizu e lu fint dellezendhe Etymon srd.
impizàda , nf Synonyms e antonyms pígiu, pillada, impiza Sentences sa sardina degogliada si assentat a impizadas in s'isterzu e si cundhit cun salipone Etymon srd.
impizàdu , pps, agt Definition de impizare; chi dhi ant postu unu pígiu de calecuna cosa (mescamente de crispiones, nau de muru, po no passare bestiàmene) 2. sos muros de su cunzadu sunt impizados e s'animale no bi essit.
impizadúra , nf Definition su impizare; su chi si ponet in is muros de su sartu (mescamente bàscios) po no passare bestiàmene, serrare méngius Synonyms e antonyms cresura, impannadura, impinnatura, impiza, infrasconzu, serru Etymon srd.
impizàre , vrb Definition pònnere pígiu, s'impizadura, pònnere crispiones, sida in pitzu de is muros bàscios, a manera de serrare méngius unu logu Synonyms e antonyms impinnare 2, inchesurare, infrasconare, spinai Sentences sas puntas de sos montes s'impizant de nie.
impizósu , agt Definition chi giaet o faet impíciu, ifadu, istrobbu Synonyms e antonyms agghegiosu, ifadosu Etymon srd.
impízu impíza
impízu 1 , nm Definition ifadu, incruescu Sentences ite impizu chi dant, custas abbadrinas: so sempre ratendhe! Etymon srd.
implatiài , vrb: impratai,
imprateare,
impratiare Definition
pònnere unu pígiu de prata a un'àteru metallu
Synonyms e antonyms
argentai
2.
is grammófulus unu tempus portànt sa trumba de òru impratau
Etymon
spn.
in + platear
Translations
French
argenter
English
to silver plate
Spanish
platear
Italian
inargentare
German
versilbern.
impleài, impleàre imperài
impléu , nm: impreu,
impriu Definition
su impreare o pònnere a calecuna cosa; faina, trebballu chi si faet prus che àteru coment'e mestieri, professione, nau mescamente de unu chi tenet postu
Synonyms e antonyms
afainu,
berza,
faina,
impiegu,
impita 1,
impitonzu,
trabàgiu
Idioms
csn:
pònnere i. in carchi cosa = dàresi a fàghere una cosa, ponnerebbei cabu; no fàghere àteru i. = fàghere petzi cussu, petzi una cosa (nadu prus che àteru de cosas chentza cabu, de pagu contu)
Sentences
sa campana est betza de s'impreu e cannida ◊ male as fatu, si no ndhe as fatu impreu candho ndhe aias, de tempus! ◊ ge dhu ponis a impriu su dinai, tui!…
2.
deo chentza impreu no bi cherjo istare! ◊ su fogu est faghendhe malu impreu ◊ o andhas a sa zoronada o ti acordas pastore: ses mannu e no tenes perunu impreu ◊ so ancora in s'impreu de bacarju ◊ apo resortu de no fàere male e de no torrare a malu impreu
Etymon
spn.
Translations
French
emploi,
utilisation,
poste
English
job
Spanish
empleo
Italian
impiègo,
uso,
pósto
German
Benutzung,
Stelle.
implícitu , agt Definition chi (una cosa, un'idea, unu significau) dhu'est fintzes chentza dhu nàrrere apostadamente e duncas si podet cumprèndhere su matessi Sentences si una tenet fizos est implícitu chi est mama.