A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

importantziósu , agt Definition nau de ccn., chi si giaet importu, manninu Synonyms e antonyms magnosu 1 Etymon srd.

importàre importài

importàre 1 , vrb Definition comporare cosa de foras, pruschetotu de un'àteru istadu Synonyms e antonyms | ctr. esportare Translations French importer English to import Spanish importar Italian importare German importieren.

importàssia impoltànscia

importassiòne , nf Definition su comporare de foras, de àteros istados.

importoglítu , nm Definition gennighedha pitica, parte de una genna o de una fentana Synonyms e antonyms isperàglia, pantelitu, poltellitu, portedhu.

importósicu , agt Definition chi importat, chi est de giudu, balet, ma fintzes nau in su sensu chi est própriu sa cosa de fàere, su chi dhue bolet o andhat bene Synonyms e antonyms importante 2. su chi narat issu za est pacu importósicu! ◊ importósicu est chi cussu siat donzi sera in domo tua?! Translations French opportun English opportune, right Spanish oportuno Italian opportuno German passend, angebracht.

impórtu impóltu

imposadúra , nf Definition su imposai; su pònnere cosa giogandho Etymon srd.

imposài , vrb Definition giogandho a cartas, pònnere sa posta Etymon ctl. posar.

impósitu , nm Definition manera de fàere de unu logu, cosa chi si costumat; cosa chi si narat a un'àteru po chi iscat méngius comente fàere, nàrrere o àteru, o fintzes solu po chi dha fatzat, coment'e un'órdine, un'óbbrigu; fintzes meledu, acucada Synonyms e antonyms costuma, usàntzia / consígiu, imposta Idioms csn: malus impósitus = abbitúdines malas; dare bonos impósitos = donai contzillus bonus Sentences dai sos malos impósitos benit sa revolutzione ◊ in domo bi fit s'impósitu chi si deviant imparare sas fainas ◊ c'est s'impósitu de non abèrriri is ventanas de domu po cantu durat su lutu ◊ una fémina iat negau s'impósitu a su pobidhu e su préide dh'iat nau: No si negat s'impósitu a su matrimóniu! Etymon ltne. impositum Translations French coutume, usage, conseil English custom, hint Spanish costumbre, sugerencia Italian usanza, suggeriménto German Sitte, Ratschlag.

impositziòne, impositziòni , nf Definition cosa chi si faet fàere a s'àteru a óbbrigu, fintzes a malaògia.

impossessài, impossessàre , vrb Definition fàere a mere de ccn. cosa, pigare possessu Synonyms e antonyms acabarrare, apobidhai, apoderai 1, apossessare, collire, impobidhai, impoderare | ctr. ispobidhare Sentences po ti ndhe impossessare ti apo postu su coro in sa pranta de sa manu (C.Arangino)◊ cussu s'est impossessau de una terra.

impossíbbile, impossíbbili , agt, nm Definition chi o cosa chi no faet, chi no si podet, chi no podet èssere e ne acontèssere Synonyms e antonyms | ctr. dàbbile.

impossibbilidàde, impossibbilidàdi , nf Definition su mancare is cunditziones chi permitint a una cosa o a unu fatu de acontèssere Synonyms e antonyms | ctr. possibbilidade.

impòsta , nf, nm: impostu Definition cosa chi si mandhat a nàrrere, chi si giaet a ischire o chi si narat fintzes coment'e giaendho cossígios, faendho propostas o àteru Synonyms e antonyms apolta, commissione, cumandhu, impérciu, isceda, masione, segurtade / avertimentu, consígiu, impósitu, proposta Sentences at nau ca si cras depit andai ciai mandat s'imposta ◊ cussu l'at dogadu dae su barrancu de li torrare imposta, ca su pitzochedhu teniat resone ◊ totu dimandhant a su postinu ca totu ispetant un'imposta ◊ est ibetanno un'imposta e imposta no dhi ant giau 2. aiant fatu un'imposta a su presidente pedindhe de pòdere faedhare ◊ dàemi calchi impostu ca no ti cherzo cundennare! ◊ est avesu a iscultare sas impostas 3. s'impostu chi mi das bene est chi siga, ca tue sola mi ses vera amiga ◊ iscultade s'impostu de su santu! Etymon itl. imposta Translations French ambassade, information, conseil, insinuation English message, information, suggestion, insinuation Spanish embajada, sugerencia, insinuación Italian imbasciata, informazióne, suggeriménto, insinuazióne German Botschaft, Information, Ratschlag, Unterstellung.

impòsta 1 , nf Definition intrada chi un'istadu o àteru ente púbblicu arregollet de pagamentos chi betat po su chi unu tenet o còmporat (cosas, servítzios, diritos e àteru) Synonyms e antonyms afoghizu, pagamenta Sentences apo bidu zente in sa poboresa, no podiat sas impostas pagare: donzi cosa a s'incantu li bendhiant a baratu che petza morta de male Etymon itl. Translations French impôt English taxation Spanish impuesto Italian impòsta German Steuer.

impostadórgiu, impostadórzu , nm Definition su logu o tretu inue unu si depet firmare po fàere calecuna faina, o a ue si che depet portare calecuna cosa a dha pònnere a pagu a pagu (impostare) po dha pòdere carrigare totu Synonyms e antonyms impostu 1 Sentences su bandhidore si frimmat in sos impostadorzos a betare su bandhu ◊ babbu est móidu a carru a una tanca a carrigare faschinas in s'impostadorzu Etymon srd.

impostadúra , nf Definition su impostare; su pònnere cosa de una manera o in calecunu logu o tretu coment'e aprontandho o cumenciandho una faina, unu trebballu; su si pònnere o istare in sa posta, in calecunu logu coment'e ibertandho e iscocandho po pòdere essire e giare a pitzu a ccn. o a calecuna cosa de un'improntu, a s'ingrundha Synonyms e antonyms impostamentu 3. su zòvanu fit gai àbbile chi resessiat a tènnere sos murones a impostadura, a manos Etymon srd. Translations French organisation, mise en train, guet English statement, ambush Spanish planteamiento, acecho Italian impostazióne, appostaménto German Anlegen, Hinterhalt.

impostài , vrb: impostare Definition pònnere cosa in calecunu tretu o de calecuna manera coment’e aprontandho unu trebballu, una faina o àteru; rfl. pònnere o istare firmos in calecunu tretu coment’e cuaos, o própriu cuaos, iscocandho po essire o giare a pitzu a calecuna cosa, o a ccn., mescamente in cassa, in gherra, po idorrobbare a chie passat / impostai is pedinas in su giogu de sa dama, impostai unu trabballu; impostare su telàrgiu = ammanitzare su materiale postu in su telarzu pro tèssere Synonyms e antonyms incarrebai / apostai Sentences dèu bandu cun is bidonis a m'impostai acanta a sa miza ◊ sa linna che cheret impostada in sa ficada de su carru ◊ certus s'impostànt abetendi is màscaras bistias a cerbu po dhas isparai ◊ tocat e si che impostat inue depiat passare cudhu ◊ tue chi ses cun sa màchina, impostamiche in cudhane, za sigo a pè 2. su cani est impostau po sa cassa ◊ cun vinti armas mi serro sa costera e deo mi che imposto in Su Pedrarzu ◊ dhoi at istudiaus sardus, tzeracus de meri allenu, sèmpiri impostaus po no si lassai fuedhai in sa língua cosa nosta (A.Satta)◊ m'imposto e cun s'arma li acrico sa fusilada! ◊ sa gatu est impostada aspetendi a obèrriri sa porta pro intrai! Etymon itl. Translations French établir, organiser, guetter, se poster English to formulate, to ambush Spanish preparar, acechar, apostar Italian impostare, appostare, appostarsi German anlegen, auflauern, sich auf die Lauer legen.