inciorodhéri , agt, nm Synonyms e antonyms abbunzosu, aciorodhosu, impiasteri, improdheri.
incioródhu , nm: intzorodhu Definition cosa, trebballu fatu male, a improdhu Synonyms e antonyms abbaunzu, aciorodhu Sentences su zero meu no est inciorodhu ca neunu faghet a mancu de isse ◊ l'as istropiadu cun intzorodhos de onzi zenia Etymon srd.
incióu , nm Synonyms e antonyms aciolu, tzou* Sentences at torrau a pònnere àteros incioos ◊ dh'at punta un'inciou.
inciovài , vrb Definition
pònnere is oos, nau de su pische e de àteros animales de mare (es. càvuru)
Synonyms e antonyms
sciovai
Etymon
ctl., spn.
Translations
French
pondre des œufs (poisson)
English
to lay eggs
Spanish
desovar
Italian
depórre,
eméttere le uòva (détto dei pésci)
German
Eier laichen.
incipàe, incipài , vrb Definition pònnere is tzipos, orrugu de linna chi poniant a peis a is presoneris.
inciperàre , vrb Synonyms e antonyms imbruinare, imprugherare.
incipída , nf Definition su incipire, una lómpia po cracare, afracada (fintzes furriada po si difèndhere) Synonyms e antonyms afracamentu, lómpia Etymon srd.
incipíre , vrb Definition cracare, su si furriare contra a ccn. fintzes po si difèndhere Synonyms e antonyms assaltiare, atacai.
incípu , nm Synonyms e antonyms cipu.
incirài , vrb: insidai,
intzidai,
intzirai Definition
pònnere cambu nou, un'iferta, in sa linna de àtera mata po dhi fàere bogare frutu diferente; fintzes giare a pentzare una cosa chentza dha nàrrere ladina o apostadamente
Synonyms e antonyms
iferchire,
innastare
Sentences
no s'iscít chini dh'at intzirau cuss'olivàriu
Etymon
ltn.
insitare
Translations
French
greffer
English
to graft
Spanish
injertar
Italian
innestare
German
veredeln.
incirài 1 incidài
incircadúra , nf Definition su incircai Etymon srd.
incircài, incirchiài , vrb Definition pònnere su cricu, is cricos; andhare o pònnere cosa a inghíriu po cassare a unu / incircai is carradas, is cubidinas, sa lepa Synonyms e antonyms inchilciare / acircai, circhiai, inghirare / acordonare, incortigliai 2. Orrolesus e Onnigalesus acrutzant sèmpiri prus a s'oru de is Mandaresus finas a dhus ai incircaus.
incirdinadúra , nf Definition su incirdinai Synonyms e antonyms ateterada, ateteramentu Etymon srd.
incirdinài incidrinài
incirigàre , vrb: intzirigai, intzirigare Definition mòvere o fàere mòvere s'àteru atzitzandho, naendho e faendho e ofendhendho puru, ponendho s'unu contra a s'àteru / i. su logu, is canes = pònnere avolotu, fagher mòere sa zente, aunzare sos canes Synonyms e antonyms incidai, inciulai 2. is carabbineris fiant intraos intzirigaos de su fragu, ma no iant agatau nudha Etymon srd.
incirrài , vrb Definition isserrare o acorrare in sa chirra, in sa mandra Synonyms e antonyms acorrae 1, incassidhare, incortae, inserrai | ctr. bocare, iscapae Sentences incirraus in su mundu de custu liminaxi is ogus e su coru no podint abarrai! (G.Manconi)◊ candu contóniat sa robba incirraus is angionedhus Etymon srd.
incirrioníre , vrb Synonyms e antonyms inceurrare, ingrilliri, inseurriri, tidhire Etymon srd.
incisiòne, incisiòni , nf Definition segada chi si faet apostadamente Synonyms e antonyms calpida, secada, tachedhada, trapada, trapadura.
incispiài incespiài