Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

incispíre , vrb Definition coment'e mandhare o bogare cispa, ischintídhias, catzare fogu, nau in cobertantza de una manera de fàere fogosa, forte, airada Etymon srd. Translations French flamboyer, faire fureur English to blaze, to be the rage (all) Spanish chispear Italian fiammeggiare, furoreggiare German aufflammen, großen Erfolg haben.

inciucadúra , nf Synonyms e antonyms cagogna, cimbrea, ciuchera Etymon srd.

inciucàre , vrb Definition bufare a tropu (binu o àteru cun àrculu) Synonyms e antonyms abbumbare, abburraciai, aciumai, cionciare, ciucare, imbreacare Etymon itl. inciuccar(si).

inciuciàre , vrb Synonyms e antonyms assagiai, atastare, gustai, ticare / mascare Etymon srd.

inciufíe , vrb Definition intzichire, intzudhire, su si betare cun airu a calecuna cosa Synonyms e antonyms atzutzudhire / afarcai.

inciulài , vrb: (in-ciu-la-i) insulai insullai, intullae, intzugliai, intzulai, intzullae, intzullai, intzullare, untzulai Definition betare o pònnere su cane a ccn. o a unu pegus; nàrrere, fichire ideas in conca a unu po dhu cumbínchere a fàere calecuna cosa, po dhu pònnere contra a s'àteru Synonyms e antonyms aciopai, aggussire, atiare, auntzare, birbillare, incidai, inciliare, incirigare, insissiligai, intzullire, inzibbire, issolociare, ubetzare / intriscare, mincidiare, suberiare, tinghitare / insuai | ctr. caciare Sentences dh'iant intzullau unu cani, datu ca no dhu podiant sighiri ◊ po dhu cassai dh'intzullant unu cani fonnesu in fatu 2. is domínius ant fatu destrossu insulendi chi sa língua sarda est nemiga de su progressu! (G.Lilliu)◊ a sa pessone chi si lassat intzullare li narant chi est unu tzullu ca lu picant comente cherent Etymon srd. Translations French inciter, pousser English to urge Spanish instigar Italian istigare German verleiten.

inciumída , nf Definition su inciumire, bufada Synonyms e antonyms bíbia Etymon srd.

inciumidòre , nm: inciummadore Definition chie bufat (binu) meda Synonyms e antonyms bibidore, bufadore, trincadore Etymon srd. Translations French gros buveur English drunkard Spanish cuba Italian beóne German Trinker.

inciumíre , vrb: inciummire Synonyms e antonyms abbumbare, aciumai, inciummare, trincai, tzumire Sentences si atelat sa cariadura de sa símula annanghendhe ozu porchinu in cantidade pro chi ndh'inciumat fintzas a violare ◊ inciumit su mucarolu in s'abba pro infúndhere sa meragna a su cumpanzu Translations French imbiber English to soak Spanish embeber Italian imbévere German tränken.

inciummadòre inciumidòre

inciummàre , vrb Definition bufare (binu) meda Synonyms e antonyms abbumbare, acirrai, aciumai, bufae, imbreacare, inciumire*, ingullire, trincai Translations French pinter English to booze Spanish empinar el codo Italian sbevazzare German saufen.

inciummíre inciumíre

inciunàre , vrb Synonyms e antonyms grunare, incrunai.

inciúndi, inciúndiri , vrb Definition pònnere in s'abba, betare abba o àteru deasi po ndhe fàere suspire unu pagu a calecuna cosa (o fintzes po ifriscare, umidare) Synonyms e antonyms abbagnare, bagnai, ifúndhere, insúndhere, isfúndhere | ctr. asciutai, frobbire, strexi Sentences immó m'inciundu pagu pagu is laus! ◊ cun àcua callenti s’inciundestus is manus e, cun su própiu tanti de pasta, festus sa forma de dónnia pani.

inciungiàe, inciungiài, inciungiàri incignàre

inciupadúra , nf Definition su inciupare Sentences comenti dh'at cassau s'àcua a istracia portat sa bestimenta totu un'inciupadura, una gutera! Etymon srd.

inciupài, inciupàre , vrb Definition fàere una cosa (abba, late o àteru deasi) coment'e a suspidura, comente podet fàere un'istràciu, un'ispòngia o àteru Synonyms e antonyms aciupae, assuspiri, impapare, imbibbiri, sultzire, sulviare, surbare 1, surbiri, suspiare Sentences deris tota sa note at sighidu a rúere selena una mudhina e sa terra si ndh'est inciupada in dogni vena ◊ no arresistis a sa fortza manna de is montis chi ti s'inciupant coment'e una proja Etymon spn. chupar Translations French imbiber, absorber, tremper English to soak Spanish embeber, empapar Italian imbévere, assorbire, inzuppare German tränken.

inciupídu , pps, agt Definition de inciupire; chi at suspiu abba (o àteru deasi) meda Synonyms e antonyms abbúrbiu 2. sas pedras ladas sunt ancora in cue inciupidas in s'abba (V.Falchi).

inciupíre , vrb Synonyms e antonyms aciupae, assumire, assuspiri, aciupiri, imbibbiri, inciupai*, sultzire, suspire Sentences su pane russu inciupit abba meda.

inciuríri , vrb Definition its, inciariri? bufare? Sentences aundi s'inciurit dhu lassu andai, e prus atesu puru.