iscorjadòre , nm: iscroxadori Definition
chie iscòrgiat, macellandho pegos
Synonyms e antonyms
ispedhadore
Sentences
frisciura e conca ndi dhas pigant is iscroxadoris po su trabballu insoru
Etymon
srd.
Translations
French
couteau à écorcher,
écorcheur
English
flaying knife
Spanish
desollador
Italian
scortichino
German
Schindmesser.
iscorjadúra , nf: scorgiadura Definition
su iscorjare; tretu iscorgiau, ispigiolau, rasigau
Synonyms e antonyms
ispedhadura
Etymon
srd.
Translations
French
écorchement
English
flaying
Spanish
desolladura,
desollamiento
Italian
scuoiaménto
German
Häuten.
iscorjàre iscogliàre
iscorjàu , pps, agt Definition de iscorjare Synonyms e antonyms ispedhau.
iscorjolàre iscorgiolàre
iscoromedhài , vrb Definition segare (o fintzes papare) su coromedhu de is matas, segare sa parte méngius, sa de mesu, sa parte prus modhe Synonyms e antonyms ispuntai, scirrai Sentences is crabas faint dannu a is matas, ca dhas iscoromedhant Etymon srd.
iscoronài , vrb Definition nau de su frammentu, ufrare e tzacare a pígiu de fora (ca est tostau), iscrafangiai.
iscorotàre iscarotàre
iscorpargiàu , agt Definition chi o chie papat meda, si che papat totu, fintzes su chi no depet, sa parte de s'àteru, s'angenu Synonyms e antonyms bentranu, iscorporadu, isogradu Sentences est un'iscorpargiau: unu mossórgiu de merca no l'est bastau mancu a mesu ventre! Etymon srd.
iscorpiòne, iscorpiòni , nm: iscurpione Definition arranzolu vúvulu, furchidhàdile búbula, genia de bobboi velenosu, francudu, in colore de castàngia, chi portat coment'e duos bratzos o dentes mannas a mossigare (ma punghet su velenu cun sa coa): istat cuau asuta o in mesu de pedras, asuta de trastos; in cobertantza si narat fintzes de una persona mala, malintragnada Synonyms e antonyms arpau, bobboidanatza, cucurrabóina, iscarpone* 1, ischifione / ttrs. motzanasu Sentences chie sa pedra mórigat s'iscurpione lu móssigat Scientific Terminology crp, euscorpius carpathicus canestrinii, e. flavicaudis.
iscorpolàriu iscapolàriu
iscorporàdu , agt, nm: iscorporau, scorporau Definition chi o chie papat meda, si che papat totu, fintzes su chi no depet, s'angenu Synonyms e antonyms bentranu, canisterju, iscorpargiau, isogradu Sentences sos iscorporaos ant ispérdiu s'ànima e su corpus tuo! ◊ calledhu iscorporau: at lassau sa murga de petza chi portàt po ndhe aferrare una prus manna! Etymon srd.
iscorporàgliu, iscorporàlliu , nm Definition cosa beneita de pònnere in pitzu, fintzes àbbidu de calecunu santu a bisura de para (si bestit a unu pipiu po promissa) Synonyms e antonyms iscapolàriu.
iscorporài, iscorporàre , vrb rfl Definition
tzatzare a meda, papare fintzes sa parte de s'àteru
Synonyms e antonyms
ingolopire,
intrudhiri
Sentences
est liandudendhe totu s'arregorta a domu sua po s'iscorporai cussu!
Etymon
srd.
Translations
French
gaver
English
to gobble
Spanish
atracar
Italian
ingozzare
German
sich überfressen.
iscorporàu iscorporàdu
iscórporu , nm Definition su èssere iscorporaos, su bòllere tropu Synonyms e antonyms asuria, allurpidura, inguglionia, ingurtionia Etymon srd.
iscorradúra , nf Definition su iscorrare Synonyms e antonyms iscorramentu Etymon srd.
iscorrài , vrb: iscorrare,
scorrai Definition
segare is corros (fintzes unu solu); segare un'orrugu, una parte, de calecuna cosa; bènnere mancu a un'acórdiu, brigare
Synonyms e antonyms
iscorrojare
/
menguai,
scorriai
Sentences
mi ant iscorradu unu boe, una craba
3.
cussu est ómine chi at iscorradu! ◊ lassa chi s'iscorrent paribari! ◊ a s'incomintzu funt totus de acordu, e como a chie iscorrat a destra a chie a manca! (Z.Porcu)
Etymon
srd.
Translations
French
écorner
English
to dishorn
Spanish
descornar
Italian
scornare
German
die Hörner abbrechen.
iscorraméntu , nm Definition su iscorrare, su che segare is corros (o unu solu), nau fintzes in cobertantza po briga, gherra Synonyms e antonyms iscorradura 2. amus bidu s'iscorramentu chi ant fatu cun custas votassiones Etymon srd.