iscossólu isconsólu
iscossomingiài isconsiminzàre
iscossonànte , agt Definition chi iscussonat, no andhat tanti bene, no est tanti giustu Sentences sa cosa mi paret unu pagu iscossonante, però fortzis tenet arresone!◊ iscossonante est a furare o a bochire unu cristianu!
iscossonàre , vrb Definition andhare aifatu de su divertimentu.
iscossumizàdu iscossiminzàdu
iscossúra ischisciúra
iscostadòre , nm Definition genia de palita (móriga), de linna, po ndhe arrasigare su turrone de sa labia (cadhàrgiu), candho dhu faent Scientific Terminology ans Etymon srd.
iscostài , vrb: iscostare, iscostiai, iscostiare, iscrostiare, scostai Definition segare is costas, segare o bogare is costas de un'erba (es. càule, cranciofa o àteru); istesiare unu pagu Synonyms e antonyms astesiai, issuzire, istegiare, istregire | ctr. acostai, acostire 2. iscóstiadi, pitzí, bae e andha! ◊ iscostiamus su letu dae su muru ◊ chi su Segnore no noche iscóstiet dae dainnantis suo! ◊ Tonnedhu si est iscostiatu dae sos cumpantzos pro annare a iscuntrobare Etymon itl. scostare.
iscostallài , vrb Definition segare sa costalla, sa costa, is fògias de is erbas chi ndhe portant, mescamente is acupadas (es. eda, latuca, càule) Synonyms e antonyms iscostai.
iscostàre iscostài
iscostazadúra , nf Definition a i. = iscostaza iscostaza, a s'istésia istésia, andhare de costazu, de fiancu Synonyms e antonyms iscadrapiadura Sentences si ch'est andhadu a iscostazadura ◊ su càvuru caminat a iscostazadura ◊ l'at fertu a iscostazadura Etymon srd.
iscostazàre , vrb Definition istesiare, andhare de fiancu, a costau Synonyms e antonyms iscostai, istesare, istrizire Sentences si ch'est andhadu iscostaza iscostaza ◊ iscostazamus su fogu, chie bochendhe a destra chie a manca 2. su sirvone at leadu abbentu e prima de suprire a sa posta at iscostazadu issegus Etymon srd.
iscosteràre , vrb Definition andhare a istúturu in logu de costera, essire costa costa Etymon srd.
iscostiài, iscostiàre iscostài
iscostumàdu, iscostumàu , agt Definition chi tenet costumas o maneras malas de fàere Synonyms e antonyms disbaratadu, irregradu, isbaratadu, malechischiau, scurrégidu.
iscotàda , nf Definition su iscotare Synonyms e antonyms budhida, bullu, iscotadura Sentences a cussa cosa li cheret dadu un'iscotada, innetiada e sighida a còghere ◊ li bastat un'iscotada: no bi at bisonzu de la còghere bene Etymon srd.
iscotadúra , nf Definition su iscotare, budhidura de pag'ora; abbruxadura in sa carre; fintzes iscusa po no fàere cosa o si giare arrexone Synonyms e antonyms brusiadura, iscotada / iscúgia Sentences lis cheret dadu un'iscotadura a sos trastes ◊ s'iscotadura si faghet a sa lana innantis de la barminare Etymon srd.
iscotài, iscotàre , vrb: scotai 1 Definition
fàere o pònnere a budhire unu pagu, còere o abbruxare unu pagu / èssere iscot’iscota = budhiu de no si pòdiri aguantai
Synonyms e antonyms
acotai
Sentences
a custa cosa li cheret dadu duos bullos pro l'iscotare ◊ apo leadu sa padedha e mi so iscotadu ca fit in su fogu ◊ cust'abba est iscota iscota: pisti a budhida! ◊ sa corda dh'iscotant aizu e dh'arrustint
Translations
French
brûler
English
to burn,
to scorch,
to scald
Spanish
quemar
Italian
scottare,
sbollentare
German
aufkochen,
abbrühen.
iscotàre 1 , vrb: iscotzai,
iscotzare,
scociai Definition
pigare e bogare is cotzas, mòvere; fàere istesiare, fàere mòvere a unu o calecuna cosa de unu logu o tretu
Synonyms e antonyms
irmoventare,
irraighinare,
iscossolare,
scotzedhai
| ctr.
cotare
Sentences
su marrone iscotzadu est in su cugigone
2.
m'intano che colora e mancu a fumu de istratzu m'iscotant! ◊ su bentu at iscotzau is matas ◊ seo bennia a che iscotzare a tie, mancari no cherzas!
Etymon
srd.
Translations
French
déplacer
English
to remove
Spanish
descalzar,
desplazar
Italian
sbiettare,
rimuòvere qlcs. da un pósto
German
entkeilen,
wegräumen.
iscotiàu , agt Definition chi est in colore coment'e cotu, unu pagu inniedhigau de su fogu, de su sole Synonyms e antonyms acotiau, ammoriscau, ammurradu, recotu Etymon srd.