A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

istasídu , pps, agt: istasiu, istaxidu, stasiu Definition de istasire; chi est chentza fortzas nudha, pigau a debbilesa, de s'immarritzone / porcu istasidu de su lardu = chi no si podet aúrghere de cantu est rassu, chi no bi la faghet a si mòere Synonyms e antonyms ammunzadu, fiacu, infrachiu, irbaléndhidu, irbalesiadu, irmarridu, iscaudhadu, iscinigau, istagiu / cdh. scussatu / frimmadu | ctr. briosu, forte Sentences su tempus malu l'at istasidu 2. tue andhas che muvra, giovanedha, e deo so che pegus istasidu (A.Casula)◊ it'e mandhigare no at fortza a ndhe chircare ca est débbile, istasida ◊ messajedhus cun duus bòis istasius, unu carru e calincunu terrenu, adítziu si campànt sa vida ◊ milliones de pipios morint istasios in cada ala de su mundhu Translations French épuisé English worn-out Spanish agotado, exhausto Italian estenuato, stremato German erschöpft.

istasiméntu , nm Definition su istasire Synonyms e antonyms finizu, istrachidúdine Etymon srd.

istasína , nf Definition a logos est sa presone e fintzes s'arressa de unu trebballu po órdine de un'autoridade, órdine de secuestru / istare o èssere a i. = a imbàlliu, po istrobbu Synonyms e antonyms arricatu, imbargu, scicuta / istasinzu 2. nois no balimus piús a nudha, istamus inoghe a istasina, a pesu de sa terra! (G.Ruju) 3. l'ant aciapadu sos carabbineris, li ponent sos ferros e a istasina! Etymon itl.t stasina.

istasinàre , vrb Definition poderare firmu o fintzes aorare, bogare o istesiare a unu a un'aterunu logu Synonyms e antonyms tratèniri / disterrare Sentences a sos duos fuidos che los ant torrados a istasinare in sa tzella 2. sos cantos chi si pesant dae su parcu falant a murinada che lentore a sa zente istasinada Etymon srd.

istasínzu , nm Definition istasina, órdine de secuestru; su istare chentza si pòdere mòvere Sentences pensandhe in istasinzos soe!…(G.F.Sedda) Etymon srd.

istasionàre istajonàre

istasiòne istagiòne

istasíre, istasíri iltasíre

istasíu istasídu

istàssa, istàssia istàscia

istassíle , nm: stassile Synonyms e antonyms arreciau, cadaletu 1, canníciu, casaletu.

istassiòni , nf: istatzione, istatzioni, stassioni Definition firmada pruschetotu de is mezos chi faent trasportu de gente (trenos, aeroplanos, pulmas e àteru) Etymon itl. Translations French gare English station Spanish estación Italian stazióne German Bahnhof.

istatàri , agt Definition nau de chie tenet s'avesu de furare, chi cricat is istatos in is cuiles, po ndhe furare de su chi dhue agatat Synonyms e antonyms furuncu Etymon srd.

istatèa istadèa

istàticu , agt Definition chi istat firmu, no est in movimentu (energia i. = potentziale, firma, chi no est faendho, ma podet fàere, efetu).

istatísta , nm Definition amministradore de un'istadu, guvernante de importu mannu e de grandhe capacidade.

istatística , nf Definition isciéntzia chi cricat, arregollet, manígiat e istúdiat datos chi pertocant mescamente sa gente in cantu comunidade, cumportamentos e àteru, ma fintzes chi pertocant fenòmenos de àtera genia.

istatísticu , agt Definition chi pertocat s'istatística; datu chi est fatu, cricau, agatau, manigiau cun is régulas de s'istatística.

istatizàre , vrb Definition pònnere in manos de s'istadu, fàere mere s'istadu Sentences bi at logos chi ant istatizadu totu, s'istadu est padronu assolutu Translations French nationalizer English to nationalize Spanish nacionalizar Italian nazionalizzare German verstaatlichen.

istàtu iltàtu