A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

libbròne , nm Definition chie giurat su falsu in pitzu de s'Evangéliu o in pitzu de is relíchias Synonyms e antonyms agiuramentadu, irgiuramentadu, zuramentone Sentences a su libbrone nessunu li dat fide Translations French parjure English perjury Spanish perjuro Italian spergiuro German Meineidige.

líbbru, líbburu líbbaru

líbida , nf: lívida Definition genia de martigusa chi narant fintzes binistra màsciu, iscova de bíngia, de bòi, de preidi, de argiolas e faet coment'e unu frutighedhu tundhu orrúbiu Synonyms e antonyms brigantina, cadhamaridos, iscorravoe, libidana, scovioi, tzacabingiadas Scientific Terminology mt, Osyris alba Etymon ltn. lividus.

libidàna , nf Synonyms e antonyms líbida.

líbide , nf, nm, agt: límbide, límide, límina, límine, límite Definition oru, làcana chi distinghet duas propiedades; css. cosa chi faet de làcana tra su chi si podet e chi no si podet, tra su chi andhat bene e su chi andhat male in su fàere, mescamente in sa libbertade chi unu si podet pigare Synonyms e antonyms afrontadura, afrontatzione, aprontu, làcana, trèmena / illebiadu, lébiu Idioms csn: faedhare fora de líbides = chistionare chentza cabu, afaiu; arare a líbide = subra subra, a pizu fine, chentza falare a fundhu; sentíresi líbide de conca, de istògomo = illebiadu, menzus Sentences a líminas de semenériu ammaniaiant un'andhàina de terra neta pro pòdere narvonare su logu chene perígulu (G.Addis) 2. ista in límites tuos! ◊ ista atentu a no brincare su límine 3. mi sento unu pagu líbide Etymon ltn. limite(m) Translations French limite English bound Spanish límite Italian lìmite German Grenze.

libidòre , nm: lidori Definition marcu druchesau in sa carre po pistadura Synonyms e antonyms frincu, illivrinidura, leidora, lerigori, lidigori, macru, pistadura, sambellutau Sentences custa pòvera carena zughet in dogni parte libidore (D.Mele)◊ mi at atripau a búngius e po cussu seu totu prenu de lidoris Etymon srd. Translations French lividité, bleu English bruise Spanish cardenal Italian lìvido German blauer Fleck, Striemen.

líbidu , agt Synonyms e antonyms allirorau, ammalorau, atanau, biaitu, lidu Etymon ltn. lividus.

libidúra , nf: lividura Synonyms e antonyms allibidoramentu, leidora, libidore, lidigori, sambellutau Etymon srd.

libréri , agt Definition nau de cane, chi est bagamudhu, rundhajolu, sèmpere in giru Synonyms e antonyms rundhanu, runnadore, rundheri.

libría levría

librína , nf Definition fritu e bentu forte; genia de colore de sa pedhe candho unu tenet fritu meda Synonyms e antonyms abra, abrina, araghe / istrachia, strasura, trarchia.

licaldadoría , nf Definition cosa licantza, lichita, saboria meda Synonyms e antonyms licania, licantzadoria, licuéntzia, mangiusta / cdh. licaldúmini Sentences tocat a fàghere connòschere sas licaldadorias nostras Etymon srd.

licàldu , agt: licardu, licarzu Definition nau de cosa de papare, chi est bona saboria, praghillosa, gustosa meda; nau de unu, chi dhi praghent is cosas saborias, chi dhi praghet a papare druches Synonyms e antonyms licantzu, lichitosu, lichitu, licu / licàngiu, licaniàrgiu, lingherdu / cdh. licaldoni Sentences teniat unu naturale: li aggradaiat sa cosa licarda! 2. ischia chi fit licarda e li dei su cuntentu ◊ ladinu chi fit licaldu: mentovaiat meda cosa de manigare ◊ at assazadu su giagadu ca ndhe fit licardu meda Etymon itl. leccardo Translations French savoureux, appétissant English tasty Spanish gustoso, glotón Italian gustóso, ghiótto German schmackhaft, gierig, naschhaft.

licànciu , agt Synonyms e antonyms afissiau, fisciosu.

licàngiu , agt, nm Definition chi dhi praghent is druches; cosa de papare bona meda Synonyms e antonyms licaldu, licaniàrgiu / licaldadoria, licantzadoria, licardúmene 2. in is tiàgias apariciadas si biet dónnia licàngiu.

licanía , nf Definition cosa licante, saboria meda, chi praghet Synonyms e antonyms licaldadoria, licantzadoria, licuéntzia 2. at renuntziadu a sas licanias de un'amore e abbarrada est bajana Translations French délice English delight Spanish golosina Italian delízia German Köstlichkeit.

licaniàrgiu , agt: lichinàrgiu, licoinàrgiu, licoinarxu, liconiàciu, liconiaxu Definition chi dhi praghent meda is cosas gustosas, druches, licantzas, po papare Synonyms e antonyms licaldu, licàngiu, licaniosu Sentences gei depit èssi unu sannoredhu liconiàciu!… Etymon srd.

licaniósu , agt Definition nau de cosa de papare, chi est fine, licantza, saboria; nau de unu, chi est amantiosu e connoschidore de is papares bonos, chi dhi praghent is cosas licantes Synonyms e antonyms licaniàrgiu, liconeri Etymon srd.

licànti , agt, nm Definition chi est gustosu meda a papare; genia de turrone, de Alicante Synonyms e antonyms dilicanti, lichitu, licantzu Sentences ant postu paradas in dogna cantoni, cun binu, turronis licantis, carapigna e pisci arrostiu ◊ su zibbibbu est su binu licanti ◊ su meli de armidha est licanti Etymon spn. (torrón de) Alicante.

licantzadoría , nf Definition cosa de papare licantza, gustosa meda Synonyms e antonyms apetitoja, arrechessitu, bobboe, gulosina, licantzúmene, licardina, liconia, pititeria Sentences in sa càscia serrada a frísciu mamma bi cuaiat sas licantzadorias ◊ fint licantzadorias preparadas abbididamente pro Pasca Etymon srd. Translations French gourmandise, morceau de roi English delicacy Spanish exquisitez, manjar Italian leccornìa, prelibatézza German Leckerei.