A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

melàgra melàcra

melagranàda, melagranàta , nf: melagrenada, melarenada Definition genia de mata e de frutu matucu, unu pagu tundhu, chi faet in mesu coment'e ispartziu a silibbas tramesadas cun d-unu pigighedhu de cosa groga e marigosa che a su corgiolu etotu, totu a granighedhos unu pagu longhitos e cracos de colore orrúbiu candho est de papare Synonyms e antonyms adenada, aniada, melaeranu, tanada Sentences tenimis un'àlvure chi faghiat sa melagrenada a chintales ◊ sa die de Totu sos Santos sos pitzinnos essint a pedire méndhula, nutzola melarenada e de totu su chi bis zaent Scientific Terminology frt, Punica granatum Etymon ltn. mela granata.

melagrèdha , nf Definition genia de meliagra Synonyms e antonyms binigoti Scientific Terminology rba, Rumex bucephalephorus.

melagrenàda melagranàda

melài , vrb: ammelai* Definition cundhire cun su mele, indrucare Synonyms e antonyms ammerrare, immelai / addruchire, addulcare, indrucai, indurchire Translations French sucrer English to sweeten (with honey) Spanish endulzar con miel Italian addolcire, condire col mièle German mit Honig anmachen.

melàju , nm Definition chie produet e bendhet mele Synonyms e antonyms abiaresu Surnames and Proverbs smb: Melaiu Etymon srd.

melàlda , nf: melarda Definition mela sicada a perras Etymon ltn. mela ar(i)da.

melalidòne, melaliòne meladidòne

melamída malamída

melàndra malàndra

melanída malamída

melànu , nm: mellanu, millau Definition in sa manera de contare (fintzes a deghe) chi acostumant a giogu cun is pipios, custu foedhu currespondhet a su númeru oto Sentences unu, duru, tere, cantere, canticu, unu picu, picanu, mellanu, melleche, sunt deche

melaorrú , nf: melorrú Definition mura, su frutu de s'orruo Synonyms e antonyms amura, murarrú Etymon srd.

melapíca malabíga

melapiròngia melabiròngia

melàpiu , nf Definition calidade de mela Etymon ltn. melapium.

melàrda melàlda

melàre , vrb: meliare, mellare, miliare Definition istare a iscràmios, comente faet su paru brebeghinu e cràbinu Synonyms e antonyms belai, beolare, ilbelidare, meulare, miaurai Sentences sos crapitos, apenas mi bidiant arribbandhe, atacabant a miliare ◊ una crapa est mellanne ca s'astore l'at orfanada Translations French bêler English to baa, to bleat Spanish balar Italian belare German blöken (pecora), meckern (capra).

melàre 1 melài

melarègia, melarèja , nf: melarregra, melarreja Definition taedha de mele, su pane de chera totu buidedhos paríviles, búsciulos, ue s'abe ponet su mele; su mele ancora in sa bresca Synonyms e antonyms arrega, avere, bresca, tipa 1 Scientific Terminology sbs Etymon srd. Translations French rayon de miel, gaufre English honeycomb Spanish panal, bresca Italian favo German Wabe.