A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

mudulèa , nf Definition su abbarrare citios po carragiare o cuare cosa male fata chi puru si connoschet Synonyms e antonyms ammudatzone, mudímine, mudine, mudulesa Sentences sa mudulea de sa zente chi ischit e no narat Etymon srd. Translations French loi du silence English omertà Spanish ley del silencio, complicidad Italian omertà German stillschweigende Teilnahme.

mudulèsa , nf Synonyms e antonyms mudulea Etymon srd.

muduléu , agt, nm: muruleu Definition chi o chie foedhat pagu e nudha, chi dhi praghet a istare citiu Synonyms e antonyms mudigone, mudurcu, mutzurru | ctr. ciaciareri, paraletadore, tzarrantinu Sentences fit conchibesudu, ojimaduru e sempre muduleu 2. fateit fàghere una mata de risu fentra a cussu muduleu de ghiadore ◊ cudhu muduleu no riiat mancu in die de Pasca Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French taciturne English reserved Spanish taciturno Italian taciturno German schweigsam, wortkarger Mensch.

mudulòne , agt, nm: mutullone, mutulone Definition chi o chie est de pagos foedhos, chi foedhat pagu fintzes candho bollet foedhau (e po cussu, fintzes tontorrone, pagu abbistu) Synonyms e antonyms mudigone, muduleu, muduncu, mudurcu, mutruche, mutzurru | ctr. ciaciareri, paraletadore, tzarrantinu Sentences isse fit unu cuenteri e arrejonatore abbistu, geo mutulone ma ascurtatore vonu Etymon srd. Translations French taciturne, muet English uncommunicative, mute Spanish taciturno, callado Italian taciturno, mùtolo German schweigsam, wortkarger Mensch, stumm, Stumme.

múdulu , agt: múrulu, mútulu Definition nau prus che àteru de craba (o fintzes de mascu, de becu), chi no at fatu corros, chi est o est abbarrada a conca nida Synonyms e antonyms cóciu 1, morcudu, múticu, pabadi | ctr. corrudu Sentences fiadu anzenu, múdulu o corrudu, romasu o rassu, fit totu sou ◊ deo apo a èssere múdulu, ma tue ses corrudu! ◊ una craba est cúncula de corra e una múdula a sonalla ◊ is bacas nostas funt múdulas Surnames and Proverbs smb: Mudulu Etymon ltn. mutilus Translations French sans cornes (bête) English unhorned Spanish sin cuernos Italian sènza còrna, privo di còrna German hörnerlos.

múdulu 1 , agt Definition chi no foedhat, siat po abbitúdine e siat po neghe de natura Synonyms e antonyms citiu, mudu Sentences restesit che àinu imbastadu a conca a terra, múdulu e isfaltadu Etymon srd. Translations French muet, sourd-muet English mute (deaf-) Spanish mudo, sordomudo Italian muto, sordomuto German stumm, taubstumm.

mudúmi, mudúmine mudímine

mudúncu , agt: muturru Definition nau de ccn., chi est de pagas paràulas, chi foedhat tropu pagu Synonyms e antonyms mudigone, muduleu, mudurcu, mudurru, mutricone | ctr. paraleta Etymon srd.

mudúrcu , agt Definition chi foedhat tropu pagu, chi est de pagos foedhos, mútziga surda Synonyms e antonyms abengau, mudigone, muduleu, muduncu, mutricone, mutruche, mutzucrone | ctr. paraletadore, tzarrantinu Sentences ma est mudurcu, mih: benit a inoghe, petzi abbàidat, si setzit, si che andhat, ma no est beru chi li essit una peràula! Scientific Terminology ntl Etymon srd.

mudúrdu , agt, nm Synonyms e antonyms mudurcu.

mudurròne , agt Synonyms e antonyms mudulone, scimpri, tontassu, tontorrone Etymon srd.

mudúrru , agt: muturru Definition chi est de pagos foedhos, chi foedhat tropu pagu Synonyms e antonyms mudigone, muduleu, muduncu, mutricone | ctr. paraleta.

muedhósu , agt Definition chi portat meudhu bonu, meda, nau de ossos e de linnas Etymon srd.

muédhu maódhu

muènti mobènti

múere , vrb: mui Definition piulai, fàere sonu o moida sighia, coment'e a súrbiu, a zúmiu / ger. muindhe Synonyms e antonyms afruschiare, ammuinai 1, fruscidare, frusiai, moidare, mojire*, muizare, zumiai Sentences est Pasca: sas campanas muant allegras! ◊ e cantas bajanedhas, mue mue che abes in giardinu, disizadu ant d'èssere che tue! ◊ già fist duas dies mue mue, rodiendhe che tzíntzula! ◊ mue, rizolu, mue piús forte! ◊ muet su bentu ◊ sa gatu est torrendi a mui po nci portai is gatixedhus a un'atru logu ◊ che sunt essidos muindhe che balla!

múfa , nf Definition genia de lanedha prus che àteru birde chi creschet in cosa isciusta o úmida; in cobertantza si narat fintzes de bufóngiu meda, de su bufóngiu de is imbriagones e fintzes coment'e agt. de un'imbriagone / àere o andhare fragu de m. = fragu de cosa lanida, de mucore Synonyms e antonyms afungori, afungu, annarbamentu, imbucore, morighinu, mucore, mugheru, nabra Etymon itl.

mufàche , nm Definition genia de pane grussu (cogone, cótzula, covatza) Sentences custu fit unu chi teniat unu furru chi bi coghiat zente meda e donzunu li daiat unu mufache Scientific Terminology pne.

mufàda mofàda

mufài , vrb: ammufai* Definition pònnere sa narba, s'ammucoru a sa cosa isciusta o úmida Synonyms e antonyms afungorai, allanire, ammucorai, annabrai, atufai, mufire.