manchítzia , nf Synonyms e antonyms mancànscia.
mància màcia
mància 1 màcia 1
manciadúra , nf Definition
su èssere guasta, no bene sana de una cosa, su tènnere difetu, neghe, su no èssere liera
Synonyms e antonyms
nenciadura
Etymon
srd.
Translations
French
abîmé,
défaut
English
rotting
Spanish
picadura
Italian
bacatura
German
Wurmstich.
manciài, manciàre maciàre
màncias , nf pl Definition màcia*, genia de fodhe: istrumentu chi suspit e mandhat a fora s'ària, serbit po is istrumentos de sonu e podet èssere a unu o a duos bentos.
manciàu , pps, agt Definition de manciai / cari manciada = nau de fémina príngia, chi dhi at essiu màncias in faci; bòi manciau a istedhus = boe istedhadu Synonyms e antonyms machinzadu, manciuladu.
mancióglu , agt, nm Definition chi o chie est a un'ogu Synonyms e antonyms bajocu, bisogru, cadrogu.
mancipài mancebài
manciulàdu , pps, agt Definition de manciulare; chi portat mància, calecunu guastu o difetu Synonyms e antonyms guastu, machinzadu, manciau, nenciadu | ctr. líaru, sanu 2. a su gènere umanu as regaladu frutu divinu chi det sustenner dogni manciuladu (P.Casu)◊ cussu est nàschidu manciuladu e no daiat isperànscias de vida.
manciulàre , vrb Definition pònnere taca, mància, fàere guastu (a gente, a frutuàriu) Synonyms e antonyms ammagagnare, guastai, maciare, neciare Etymon srd.
mancòsa , nf Definition duas de is cannitas de is launedhas: mancosa manna, o mediana, e mancosa pitia o mancosedha o destrina; una calidade de canna? 2. su bentu mui mui in s'oru de s'arriu est gioghendi cun is cannas mancosas: ma no sunt launedhas!
mancósu , agt Definition
nau de ccn., chi portat prus abbilesa a fàere faina, prus capacidade, cun sa manu manca, chi si serbit pruschetotu de sa manca (bolet nàrrere chi portat sa perra de su crebedhu de dereta prus isvilupada, cosa de prus pagu gente); fintzes su de manca, chi est postu a manca
Synonyms e antonyms
manchedhu,
manchinosu,
mànchinu,
manimancosu
| ctr.
déstrinu
/
mancu 1
Sentences
cuss'òpera dha depit ai fata un'ómini mancosu
2.
su boe zughiat sa pinna mancosa move move
Surnames and Proverbs
smb:
Mancosu
Etymon
srd.
Translations
French
gaucher
English
left-handed
Spanish
zurdo
Italian
mancino
German
linkshändig.
màncu , nm, avb, cng: immancu,
mancus Definition
prus pagu, nau prus che àteru a su postu de unu no forte o fintzes po afortigare su no, s'idea de mancare, de no èssere; inditat sèmpere s'idea de farta o de méngua, de mancare (es. sas oto mancu deghe = mancant dexi minutus a is otu; is noi oras mancu cincu = mancant chimbe minutos a is noe) e in matemàtica tenet a símbulu / – /
Synonyms e antonyms
nemmancu
| ctr.
finces,
prus
Idioms
csn:
chena mancu = chentza farta; mancu, mancus chi... (e fintzas "mancus" solu, + su vrb. a su cong.) = mancuberi, coment'e chi…, itl. nemmeno fosse; mancu su/sa/sos/sas…(+ númene, nadu coment'e a impudu, dispiàghidos) = no at pagadu, no ndh'est bàfidu, no ndhe balet (+ númene); èssere ómine de pacu prus o mancu = pagu ’e tzou, de pagu cabbale; èssere a mancu maledhu = istai unu pagu mellus de saludi; fàghere a mancu de carchi cosa = istare chentza, lassare istare; mancu po conca, po sonnu = mancu a bi pessare!; bènnere mancu, torrai de mancu = menguai, pèrdiri fortzas, essire peus, andhare de male in peus
Sentences
ch'est colau su prus e no che at a colare su mancu?
2.
si est gai mancu bi andho ◊ mancu a lèzere faghet, cun custa lughe ◊ no bi andhas tue e mancu deo! ◊ machisonza, no ti ndhe faghes mancu sa birgonza de faedhare gai?! ◊ no timet mancu sas annadas malas ◊ non piaghet mancu a isse ◊ cun custu corriaxu, sa bachixedha mancu si acatat de èssi giunta!
3.
diaderus ndi fatzu de mancu de atrus trumentus! ◊ faghídendhe a mancu de fumare! ◊ no si ndhe podet fàghere de mancu a manigare
4.
no ndhe at iscobiadu a sa muzere ca issa si fit posta chena mancu a sa parte de sa cuscénscia
5.
mi brigat puru, mancu lu apa fatu pro cumbénia mia! ◊ mi catzas mancus chi sia unu cane! ◊ ite presse, mancu chi sias una chida sena papare?!
6.
a mie mi ant acumpanzadu duas féminas fatendhe lughe cun d-unu titzone inchesu e brinchendhe muros de tres tancas: mancu sas rutas chi amus leadu!…◊ za nos est costadu cust'ozu… mancu su fritu chi amus leadu collindhe s'olia!
7.
sa cosa chi no benit mai mancu est sa paràgula de Deus ◊ custa est funtana chi no benit mai mancu, ne in istiu e ne in annadas de sicore ◊ sa mere de domo, custa dea-pobidha, non beniat mai mancu in sas netzessidades (Z.Zazzu)
Surnames and Proverbs
smb:
Mancu
Etymon
itl.
Translations
French
moins,
non plus,
pas,
même
English
not so much as
Spanish
menos,
ni,
ni siquiera
Italian
méno,
nemméno,
neppure
German
wenigste (Subst.),
weniger (Adv.),
nicht einmal (Adv.).
màncu 1 , agt Definition
chi est a s'ala de sa manu manca (foedhandho de posidura)
Synonyms e antonyms
mancosu
| ctr.
destru
Etymon
ltn.
mancus
Translations
French
gauche
English
left wing
Spanish
izquierdo
Italian
sinistro
German
linke.
mancubéri , avb Definition mancus chi…, coment'e chi… Sentences mi at iscorduladu tota sa domo mancuberi che apet intradu dannarzos! ◊ ti che ses andhadu luego, mancuberi t'apemus faedhadu male! ◊ no essit dai su giannile de sa domo sua, cussa maca, mancuberi siat batia ◊ proite pranghes si babbu tou est malàidu? mancuberi chi siat mortu! (G.Ruju) Etymon srd.
mancumàle , avb Definition
foras male
Synonyms e antonyms
bellaggai
Sentences
mancumale s'annu a poi fatesit annada bona e su bestiàmine si campesit ◊ mancumale arriveint su matessi, finas si aiant fatu unu caminu inghiriosu
Translations
French
heuresement (que)
English
just as well
Spanish
menos mal
Italian
méno male
German
Gott sei Dank!.
mancúnu , agt Definition
mancu unu, nudha
Synonyms e antonyms
perunu
Sentences
cussus non si perdint mancunu interru, andhant sempri ◊ mancunu nòmini de pilgioni iscit, cussu ◊ mancunu lèpuri apu cassau, oi!◊ a sa libbertade no bi at rinuntziadu mai mancunu pópulu
Translations
French
aucun
English
no,
any
Spanish
ningún
Italian
nessuno,
alcuno
German
kein.
màncus màncu
mandàda , nf: mandhada Definition
su mandai, mandhare; cosa (petza, matzàmene, lardu, àteru) chi si mandhat a parentes e bighinos candho si bochit su mannale, petza chi is pastores mandhant a is parentes e amigos po Pasca (e fintzes una genia de parte chi si mandhat a is chi no funt pótzios bènnere a una festa)
Synonyms e antonyms
imbiada,
imbiu,
mandarza
2.
poni a parti sa petza de su porcu po is mandadas! ◊ a cena teneus sa mandada chi at mandau tziu Sarbadoricu
Scientific Terminology
sntz
Etymon
srd.
Translations
French
envoi
English
mailing
Spanish
envío
Italian
invìo
German
Sendung.