ni 1 ndhe
nía ní
niàbi , nm, nf: niale,
niali,
nidale,
nidali,
nindale Definition
logu o aprigu a bisura de niu inue sa pudha criat, inue frochit is oos; s'ou (o fintzes una code tundha) chi si ponet o si lassat in su criadórgiu po chi sa pudha abbarret a criare; fintzes su pudhighinedhu chi naschit de s'ou frochiu
Synonyms e antonyms
nidicali
Idioms
csn:
lassare su niale (nau de ccn.)= lassai arrastu, dannu, dépidu; èssere o istare che pudha chentza nidale = scinitzosu, orioladu, a s'inghíria inghíria
Sentences
frucendi innòi? Castit ca custa no est sa niali! ◊ pòneli su nidale, a sa pudha, ca no bi criat, sinono!
3.
una frusa de nidales de anatre aiat pérditu sa mama e fit intrata piulanne annanne dae un'ala a s'àtera (A.Pau)
4.
in Sardigna dóminant impresàrios e industriales sistemados che pudha in sos niales! (N.Murtas)
Etymon
ltn.
nidale
Translations
French
nichet
English
nesting-place
Spanish
nidal
Italian
éndice,
nidiàndolo
German
Nestei.
niaciàda , nf Definition su niaciae, frocadedha de pagu contu, de frochighedha fine.
niaciàe , vrb Definition fàere niàciu, frocare a frochighedha fine, pitichedha.
niàciu , nm: niatzu Definition ranzola, frochighedha fine; fintzes nie, nau candho ndh'at fatu o ndh'est faendho meda Sentences no nci ant a èssi prus beranus chen'e soli e càrrigus de niatzu Etymon srd.
niacòa , nf Definition genia de pigione Synonyms e antonyms codilonga, coeta, coisàida, isposita, madiscedha, tzantzigadita Scientific Terminology pzn. Etymon is
niàda , nf: niara Definition logu inue is pudhas criant, su niu po criare; fintzes niu de fromiga, tana Synonyms e antonyms criadórgiu / tana Sentences arrigordadidha de ndi arrigolli is ous de sa niara! 2. lah, una niada de frommiga niedha acanta a sa mata dhoi at! ◊ ingunis dhui at una niada de topis Etymon srd.
niàda 1 , nf, nm: niadu 2,
nibada,
nivata Definition
su frocare, fàere nie, ma fintzes fritu meda
Synonyms e antonyms
fiocada,
niadura
/
nibera
Sentences
est fiochendhe meda: custa essit niada de sas mannas! ◊ tra una ghidhighia e una nibada, su tempus fit colandhe ◊ morzeit sa robba de sa niada manna in cuss'altura ◊ no l'apo a ilmentrigrare mai po cantu duro s'annu de su niadu mannu!
2.
inoghe che at sole, ma in cuss'umbrinu bi est sa niada!
Etymon
srd.
Translations
French
chute de neige
English
snowfall
Spanish
nevada
Italian
nevicata
German
Schneefall.
niàdu , pps, agt: nibau,
niau Definition
de niare; nau de logu, chi est carragiau de nie, chi est fridu che nie
Synonyms e antonyms
fiocadu
/
astragau,
fridu
Sentences
at niadu pagu, ocannu
2.
in montes est totu niadu ◊ sicomente fit nibau, sos amicos ant fatu botzas de nibe ◊ bido s'abba iscantada currendhe dae sas cristas niadas ◊ bentu fritu torresit, astraore, e sas serras niadas si fint bidas (P.Sulis)◊ daghi su logu est niau est perigulosu a s'orrúere
3.
callentadi, portas sos pes niaos coment'e duos cantos de astrau!◊ sa pitzinna giuchet sos càvanos nivatos de pódhine
Translations
French
neigé,
enneigé
English
snowed,
snow-clad
Spanish
nevado
Italian
nevicato,
innevato
German
schneebedeckt,
verschneit.
niàdu 1 neàdu
niàdu 2 niàda 1
niàe, niài , vrb: niare,
niari,
nibare,
nivare Definition
betare o fàere nie, froca / 3ˆp. sing. cong. pres. niet (= niet de nàrrere puru)
Synonyms e antonyms
fiocare,
solai,
tadhainare
Idioms
csn:
nàrrerendhe cantu proet e nivat, a ccn. = pònnerendhe male meda; nivare a minuzu = betare frochita minuda; nianno a podere = frochendhe aira, cràdiu, a froca carca
Sentences
est niendhe e ponet pizu puru ca est fritu meda ◊ custu iberru, at cumintzau a nibare no la finiat prus! ◊ ocannu at niadu pagu ◊ sa die aviat nivau meda e bi fit su nive in totuve ◊ custus annus no at niau nudha
2.
sas pentzimmalas a Caterina ndhe li aviant nau cantu proet e nivat!
Scientific Terminology
tpm
Etymon
ltn.
nivare
Translations
French
neiger
English
to snow
Spanish
nevar
Italian
nevicare
German
schneien
niàle, niàli niàbi
niàra niàda
niàre niàe
niàrgiu , nm: niarzu Definition
logu inue faet o abarrat su nie; fintzes chie arregollet su nie de chistire
Synonyms e antonyms
nibera
2.
zughiat su pitzete biancu chei sos niarzos d'Ennargentu
Etymon
srd.
Translations
French
névé
English
snowfield
Spanish
ventisquero,
nevero
Italian
nevàio
German
Schneefeld.
niàri niàe
niàrzu niàrgiu