pesaríglia pesadíglia
pesàriu pesàri
pesaródhu , nm Definition cosa chi istrobbat, chi si portat a pesu, a ifadu Synonyms e antonyms impelegu, impéltinu, secamentu.
pesarúe , avb Definition andhare a p. = a su rue rue, pesandho e torrandho a orrúere (comente faet una persona débbile, malàida, chi no istat prantada) Sentences ti est pedendhe sa manu pro no sighire andhendhe a pesarue ◊ isalenat, imbestit, andhat a pesarue tra sos ispinalzos Etymon srd.
pesàta pesàda
pesatógliu , nm Definition css. cosa supesada de terra de si dhue pòdere pònnere comente faent is pudhas Sentences sas pudhas sont in sa corte in su pesatógliu Etymon srd.
pesatzínu , nm Definition logu paris in artu, a sedha Synonyms e antonyms cúcuru, monticru Sentences cussu pesatzinu fut unu crachedu: como est un'alturedha ispozada! Scientific Terminology slg Etymon srd.
pesàu pesàdu
peschéntu , nm Definition
unu tanti in chentu, de chentu
Synonyms e antonyms
percentuale
Translations
French
pourcentage
English
percentage
Spanish
porcentaje
Italian
percentuale
German
Prozentsatz.
péschi , bvrb: péssichi, pischi Definition pessas chi?…, creis ca?… Sentences peschi li do sa benénnida, mesche pro su chi mi at fatu?! ◊ annò, peschi giuchet sa limba presa?!◊ tandho sas temporadas pischi fint brúglia che a como, pro sos pastores!
peschína , nf: pischina,
piscina,
pissina Definition
logu, terrenu chi dhue at abba meda; paule de abba (fintzes de is errios mannos), isciustura manna; impiantu a bisura de bartza manna po nadare, in logu apertu o fintzes ammontau e serrau
Synonyms e antonyms
allagarzu,
mara,
pojale,
tónchine
2.
chin s'istratzu nche at suspiu una paja de pischinas de abba in cuchina ◊ in su riu bi at pischinas prufundhas ses metres ◊ tocai ca acostaus a s'erriu a biri is piscinas!◊ is pastoris ghetànt is brebeis in d-una piscina po dhas iscacuai in s'istadi ◊ su logu est totu a piscinas me is arrugas, comenti at própiu
3.
in bidha ant fatu sa piscina a trassa de corropu, est unu perígulu a dhoi acostai!
Etymon
ltn.
piscina
Translations
French
marécage,
flaque,
piscine
English
marsh,
puddle,
swimming pool
Spanish
ciénaga,
charco,
piscina
Italian
acquitrino,
pozzànghera,
piscina
German
Sumpf,
Pfütze,
Schwimmbad.
pèscia pèlcia
pesciàle pasciàle
pesciamentósu penciamentósu
pesciaméntu penciaméntu
pesciàre penciài
pesiài pasài
pesíle , nm: apasili*, pisile Definition matzu de giuncu, de ràfia o àteru de deasi atrotigau in mesu a manera de dhi pòdere fàere unu lobu (acapiau cun cambu de giuncu etotu) e de arresurtare, addopiau, cun duos càbudos a sa matessi bandha (e su giuncu dónnia cambu líbberu, agiummai coment'e a fàere un'iscova), po apicare frutuàriu de chistire a s'ierru (cun dónnia càbudu si acàpiat su tenaghe de unu frutu); cosa apicada fata a matzu Synonyms e antonyms apesíliche, pendéntili, pendharitzone, pendhúliche, pendoni 1, pubúsulu Sentences in domo impicaiant in sas traes pisiles de melachitonza, pira e àchina ◊ in sa festa bi at frailàglios chin pisiles de matallas.
pesincódhu , avb Definition a p. = ciciu in codhos de un'àteru cun is cambas addenanti, una a una parte e una a s'àtera de su tzugu Synonyms e antonyms cadhigarone, cocolloi, codhicorona, codhubalone, palaborcedhu Etymon srd.
pesiòne pasòni