A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

pigadòrza , nf Definition logu largu e longu, mescamente un'orruga, in pesada, chi faet andhandho e inartandho Synonyms e antonyms alciada, altzadòglia, ampuada, ficada, muntada, picada, pugiada, pontinsusu | ctr. cabada, falada Sentences sa carrela sua est una pigadorza mala: pro zente antziana betat pore! Etymon srd.

pigadórzu , nm Definition logu istrintu e curtzu, su tanti chi bastat po passare ccn., in pesada Synonyms e antonyms artiadorju Etymon srd.

pigadróxu picadórzu

pigàdu , pps Definition de pigare 1 Synonyms e antonyms artziau | ctr. abasciau, calau, faladu.

pigadúra , nf Definition su artzare, su andhare a in artu Synonyms e antonyms altzadura Etymon srd.

pigàe, pigài picàre

pigài 1 , vrb: pigare Definition andhare a in artu, apitzu: si narat fintzes de s'erba chi naschit, essit e creschet; ingòllere o portare a in artu, apitzu / aus. èssere, àere Synonyms e antonyms acadhai, alciare, ampiai, apicai, apilicare, apugiai | ctr. calai, falare Sentences isse deviat pigare a bidha ue lu fint aisetendhe ◊ su zàganu est pighendhe a campanile a sonare sas campanas ◊ so falendhe a zosso a pigare linna a su fogu ◊ no pighes a su muru, no che ruas! ◊ su late, su brou, s'abba in sa padedha si che pigat si lu faghes budhire a fogu càdriu ◊ su gafè est pigadu ◊ cras pigamus a Montes de Artu 2. erba ocannu ndh'at pigadu meda ◊ apo fatu s'arzoledha ma depiat èssere sèmene malu ca no bi ndh'at pigadu ◊ betabbila acurtzu, cuss'abba, a s'arburedha, ca sinono no ndhe li pigat! 3. candho teniat tréighi annos babbu mi che at pigadu a montes ◊ pígache custa cosa a subra! Etymon ltn. picare Translations French monter English to rise Spanish subir Italian salire German hinaufgehen, hinaufsteigen, heraufkommen, heraufsteigen, steigen.

pigalàti , nm Synonyms e antonyms arrúbbia, atzotalimba, batalimba, ciorisedha, colalati, ratalimba, rúgia Scientific Terminology rba, Rubia peregrina Etymon srd.

pigaméntu , nm Definition su pigare, ingòllere o apicigare calecunu male Synonyms e antonyms leada, picada 2 / liamentu | ctr. lassada 2. a su pipiu dhi ant fatu pigamentu de ogu, su s'èssi ammaladiau de aici Etymon srd.

pigàra picàda

pigàre pigài 1

pigàre 1, pigàri picàre

pigatzòla , nf Definition tretu piticu de unu logu chi faet andhandho e pesandho prus a in artu, pesadedha Synonyms e antonyms alciada, altzadòglia, picada, pontinsusu | ctr. cabada, falada Sentences at fatu una pigatzola e arrivada est a su cucurinu de su montrigu (E.Pes) Etymon srd.

pigàu picàu

píge píche

pigéri , agt Synonyms e antonyms pigineri, pizàdile, spitzecosu, taschedhosu Etymon srd.

píghe píche

pighédhu , nm: obighedhu Definition genia de arretza pitica po piscare.

pighefàla , avb Definition istare a su p. = artziendi e calendi Synonyms e antonyms alcialivala, ampuecala.

pighèra , nf Sentences s'intendhet dogni tantu de sa pighera s'amàbbile cantu (A.Casula) Scientific Terminology pzn.