ratziòne, ratziòni , nf Definition parte de ccn. cosa ispartzia, su tanti de cosa de pigare o giare, sa parte chi tocat a donniunu Synonyms e antonyms porrada.
ratzísta , agt, nm Definition
chi o chie credet chi ccn. arratza (sa sua) est méngius, superiore a un'àtera e disprétziat o fintzes iscontróriat e cracat is àteras (is àteros de àtera r.)
Translations
French
raciste
English
racist
Spanish
racista
Italian
razzista
German
Rassist.
ràtzu , nm Definition genia de màchina fata cun motore a guetu po portare cosa o gente in artu, atesu, fora de sa Terra, o fintzes po portare e betare bombas.
ràu , agt: arrau 1 Definition nau de cosa betada o posta in su logu, chi est atesu s'una de s'àtera, paga in tretu meda Synonyms e antonyms làschiu, raóngiu | ctr. calcu Sentences su trigu seminau a rau pillonat mellus de su seminau a cracu ◊ in conca mia agatas raus pilus canudus de contai ◊ is annadas bellas funt raas Surnames and Proverbs smb: Rau, Raus Etymon itl. rado.
raulàre , vrb: arraulare 1 Definition
fàere boghe grussa o genia de moida coment'e pigaos a su gúturu, a sorrogadura, de pudha frochindho, o comente faent is gatos candho funt asseliaos de pàrrere dormios o istant a su friga friga cun sa gente
Synonyms e antonyms
arrangulare 1,
sarracrare
/
frisciare 1,
igrisai,
runidare
Sentences
s'atu est raulendhe
Scientific Terminology
bga
Etymon
srd.
Translations
French
ronronner
English
to purr
Spanish
ronronear
Italian
fare le fusa
German
schnurren.
ràulu , nm Definition su raulare, su sonu o sorrogu chi si faet raulandho, boghe de animale coment'e a lamentu Sentences a che ndh'at de ràulos, mancuberi siat prenu de animales, s'aposentu! (G.Ruju) Etymon srd.
raunzàre ranzàre
raúnzu , nm Definition cosa chi si narat a murrúngiu, coment'e brigandho; is boghes de su porcu pedindho cosa, candho est isserrau e bolet a papare Synonyms e antonyms ammúsciu, certu, morrugnu, raganza / cdh. raugnu / cróchidu, tzuinu Sentences calegunu de sos murrajolos fit ancora a raunzu, e su restu a chighígliu fatu cun càntigos ◊ no fint màulos sos raunzos chi lis vessiat dai s'orgoena, ma unu prantu a toroju Etymon srd.
raurràu , nm: riurrau Definition genia de sonu ifadosu, a bisura de cosa segandho, a tzacarradura, a sa sighia, fintzes su istare foedhandho a ifadu; sa furriadòrgia Sentences finimila cun custu riurrau, za l'apo a bídere deo ite depo fàghere!◊ una note in primmu sonnu ndhe l'ischidat unu riurrau in sa gianna Etymon srd.
ràva ràba
ravanèlla, ravanèllu rabanèlla
ravanètu , nm Definition arravanella prus che àteru pitica, tundhita Synonyms e antonyms alicarja, arraiga, arraíxini, arrovonellu, rabanella Scientific Terminology rbzc.
ravinaméntu , nm Synonyms e antonyms ravinu.
ravínu , nm: revinu Definition genia de pentzamentu malu, de idea firma in conca, cosa chi si timet Synonyms e antonyms abeju, berinizu, grima, pidinu, violu Sentences promitides de torrare s'àter'annu ca su ravinu in conca est sempre mannu! ◊ in mancàntzia de sana ispirascione passant die e note in su ravinu de cherrer fàghere torta sa rejone (G.A.Cossu)◊ ite oriolu, ite ravinu mannu che l'est ponzendhe in conca cuss'ammonestu!◊ fit cun cussu revinu in conca e istaiat sempre buschendhe sa proa, tentendhe e turmentendhe sa muzere.
raviósu rabiósu
raxonài , vrb: arraxonai*, resonare, rexonai, rigionare Synonyms e antonyms allecare, chistionai, cuntrastare, faedhare, negossare Sentences semus totu arrennegados candho rigionamus de cussu.
raxòni rajòne
ràxu ràgiu
ràxula ràjula