A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

sfloradòri , nm Definition chie a poderiu o a imbovadura guastat sa verginidade de una fémina contr'a sa volontade sua Synonyms e antonyms sbuzarreri Translations French violeur English rapist Spanish violador Italian stupratóre German Vergewaltiger.

sfloradúra , nf Definition su sflorai Synonyms e antonyms sfloramentu Etymon srd.

sflorài , vrb Definition segare o iscutulare su frore a tropu chi portat una mata; nau de fémina, guastare sa verginidade sua Synonyms e antonyms sciortari, spisedhai Translations French déflorer English to deflower Spanish desflorar Italian deflorare German deflorieren.

sfloraméntu , nm Definition su sflorai Etymon srd. Translations French défloration English defloration Spanish desfloración, estupro Italian deflorazióne, stupro German Defloration, Vergewaltigung.

sfloríri , vrb: irfiorire*, sfroriri Definition nau de is matas, pèrdere su frore, lassare andhare frore, iscutulare frore seberandho su frutu, fintzes (nau de erba) fàere sa candhelita po frorire Translations French défleurir English to deflower Spanish deshojarse Italian sfiorire German verblühen.

sfodhài , vrb Definition nau de frutuàriu chi portat corgiolu forte e matza modhe, ispigiolare, istacare su fodhone; crepare, istrecare Synonyms e antonyms sfodhonai / isciasciai, sciodhai 2. Mundicu circat su cuili de su lèpuri e dhu sfodhat a iscofadas de pei ◊ at totu sfodhau sa màchina ca nc'est essiu foras de istrada Etymon srd.

sfodhinàe , vrb Definition bogare su tzintziedhu, illimpiare de su tzintziedhu (fodhine) sa giminera.

sfodhinài , vrb Definition bogare su pódhine, sedatzandho sa farra Synonyms e antonyms grangiai, ingrangiai, irghilinzonare, sgrangiai Sentences sa símbua si sfódhinat e si passat in su cilíriu Etymon srd.

sfodhonài , vrb Synonyms e antonyms sfodhai Etymon srd.

sfogadróxu , nm Definition apertura chi si faet po giare isfogu Etymon srd. Translations French évent English vent Spanish respiradero Italian sfogatóio German Abzug.

sfogài , vrb: irfocare* Definition iscapare o lassare andhare, essire de calecuna cosa coment'e impedia, traténnia a fortza (dolore, maladia, arrennegu o àteru), nau fintzes in su sensu de àere illébiu Synonyms e antonyms sciogai.

sfogaméntu , nm Synonyms e antonyms ifogu, irfocadura, sciogu Etymon srd.

sfoghigiài , vrb Definition coment'e pigare fogu, èssere abbruxandho Synonyms e antonyms afocazare, brugiare, scallentai 2. sa Sardigna est dogna istadi sa própiu cosa, sfoghigiada Etymon srd. Translations French brûler, prendre feu English to revive Spanish quemar Italian rinfocolarsi German sich wieder erhitzen.

sfogonàda , nf: irfogonada* Definition prus che àteru, manera de fàere a mal'istropiadura, a esageratzione, a tropu / allegai a s. = istare faedhendhe chentza contu e chentza cabu, a dortu e a rugadis.

sfogonàu , agt Definition nau de ccn., chi est malammodidu in su fàere, chi faendho no tenet régula, crabbu Synonyms e antonyms illacadu, ilmodidu, malammodidu, scumpudiu Etymon srd.

sfógu , nm: ifogu* Synonyms e antonyms irfocadura, sciogu, sfogamentu.

sfolladúra , nf: irfozadura* Definition su sfollai, su istacare o pèrdere sa fògia (foedhandho de matas) Synonyms e antonyms sfollamentu.

sfollài sciollài

sfollaméntu , nm: isciollamentu Definition su sfollai de su matedu, sa pérdia de sa fògia Synonyms e antonyms sfolladura Etymon srd. Translations French effeuillage English defoliation Spanish deshojadura Italian defoliazióne German Blätterfall.

sfollaméntu 1 , nm: irfollamentu* Sentences in tempus de guerra nc'est istétiu su sfollamentu de is citadis.