sguturàu , agt Definition chi est chentza gúturu.
si , cng Definition
cng. ipotética, sa chi serbit po fàere cumprèndhere comente una cosa dipendhet de un'àtera, faet ca si ndhe faet o dhue ndh'at un'àtera, su chi si narat cun su períudu ipotéticu; s'impreat impare cun s'avb. no fintzes po pònnere paragones cun significau de meda méngius, meda peus, de prus; a bortas s'impreat bolendho isperare chi una cosa, de tímere, no siat abberu, o fintzes po unu disígiu (coment'e una parte de períudu ipotéticu, sa pròtasi, cosa chi su sardu ponet cun indicativu imperfetu, o fintzes presente, e s'itl. cun cong. imperfetu), o fintzes coment'e dimandha indireta
Synonyms e antonyms
chi,
ci 2
Sentences
si funt bèni fatas, is cosas gei durant ◊ si mi faghes custa faina ti dao tantu ◊ si zughes origras, iscurta! ◊ si est chi andhas a Vienna bàtimi bellos pannos! ◊ si fait, de aici est mellus ◊ si ses marranu, beni e tòcami! ◊ si bolis, gei dhu podis ◊ si as de fàghere, proa a ti acurtziare, ca oe mi connosches! ◊ si faghiat, andhaimus cras etotu a che agabbare sa faina
2.
si no che gai ndhe tenzo, de líbberos!…◊ si no chei cussa ndhe at fatu, annadas de sicore!…◊ si no che isse bi ndhe at, de ómines bonos!
3.
ih, odheu, si fit abberu?!…◊ si lu faghiat de annuare e pròere, tambene!…◊ si fis andhadu, como, a su cumandhu, ca est ora?!…◊ aite no la leas cun ambas manos cussa cosa, si ti podet rúere?!◊ ih, si bint una cosa!…◊ est a ti nàrrere si tue andhas a mi la dimandhare!◊ bàdia tue si potes leare sentore! ◊ zeo mi informo si a bidha b'at arribbau cosa gasi ◊ pómpio si b'est s'autista ca at a èssere ispetendhe
Etymon
ltn.
si
Translations
French
si
English
if
Spanish
si
Italian
se
German
falls,
wenn,
ob.
si 1 , avb Definition foedhu impreau pagu po giare a cumprèndhere s'adduimentu, ma s'impreat meda cun chi aifatu (chi si podet fintzes iscríere totu a unu, sighi) po inditare dispraxere, iscontróriu, arrealia, o fintzes cosa bella o chi praghet meda Synonyms e antonyms eja, emmo Sentences custu si chi si nat litu divinu! ◊ custu si chi est mànigu, e no cussu chi nos daiant suta sas armas! Etymon itl. si.
si 2 , nm Definition sonu e sinnu, sa de sete notas musicales.
si 3 , prn Definition
prn. de 3ˆ pers. sing. (in log. = bi, a isse, a issa, ma fintzes si) e pl. (= log. lis, a issos, a issas, s'unu a s'àteru) impreau a cumplementu indiretu, e 'diretu' puru o cmpl. ogetu in verbos rfl. e po assimbígiu fintzes cun vrb. pronominale; a bortas tenet unu significau de cumbénia, de favore (vantàgiu), o fintzes de dannu (discumbénia), s'impreat puru cun significau passivu (si passivante) chentza unu sugetu precisu e forma vrbl. de 3ˆpers.; si manígiat coment'e prn. de arrispetu (in camp.) po una persona manna, o de importu, o chi no si connoschet (log. = a bois, bos)/ a/c. a logos, candho est postu a úrtimu impare cun su verbu, che dhu fúrriant a sia, sidha; a bortas est impreau impare cun su prn. mi cun vrb. pronominale e si ponet innanti de cust'àteru: su sàmbene si mi sicat in sas venas ◊ canno si mi nch'istutant totu sas luchedhas, tue ispinghe su butonedhu! ◊ in conca mia si mi poniat in bia unu dúbbiu ◊ su mossu si mi frimmaiat in bula a nodu
Synonyms e antonyms
bi,
dhi,
lis
Sentences
indiretu: candho màsciu e fémina restaiant ammajados si lu naraiant cun sos ojos (E.Giordano)◊ si dhu fatzu dèu, a mammai, custu trabballu ◊ narasidhu, a fradi tuu, a benni! ◊ donasidha a fillus tuus custa cosa! ◊ donasidhu su dinai, candu benint a circai po sa festa! ◊ s'annomíngiu si dh'iat postu s'amigu etotu ◊ a su capitanu su piachere si l’aiat pediu su zenerale
2.
diretu: cras si bidimos! ◊ tra frades e sorres no sunt e no si faedhant ◊ sunt sempre a briga: no si podent bídere! ◊ tra fradis e sorris si agiudant apari ◊ sos àinos si ratant paribari ◊ ant brigadu e si sunt mazados puru ◊ innantis si est imbrutadu e apustis si est samunadu ◊ cussu a nosu s'istimat tropu ◊ bantaxeri, si abantat po dónnia cosa! ◊ cussus si funt arricaus ◊ su pipiu s'istrúpiat cun cussa cosa! ◊ no si connoscheus ma su chi contat est s'istima
3.
pronominale: bosatrus si crieis chi andat bèni meda? ◊ bosatrus si pentzais in pratza cun custus itzérrius! ◊ si est drommidu, si est torradu a pessare, si ch'est bortuladu, si creit tropu, s'impessat mannu ◊ si ndi funt iscidaus ◊ candho s'istracat si pasat ◊ a si ndh'irbulat de prànghere!…◊ a su tzocu si sunt totu assuconados ◊ si funt pisciaus de s'arrisu ◊ si ch'est abbadherigadu de su prantu ◊ sos fiores si che sunt sicos ◊ si sunt dispedidos e si che sunt andhados ◊ no si sunt ammentados prus de nudha ◊ fint totugantos abbaidendhesilu, su fogu, ma no si ndhe moiat unu a che lu bochire ◊ custa cosa debbiledha si segat ◊ tziu Francischinu s'est mortu
4.
pavore/dannu: su pitzinnu si at segadu unu pódhighe ◊ cussu istrossa si at pistu s'ungra a martedhu ◊ fradi tuu si at comporau una camisa noa ◊ essint introidha e si faghent unu ziru ◊ si ant fatu una bella divertida ◊ nàrali a mamma tua a si la lassare, custa cosa! ◊ sa peta si l'ant cota e manigada ◊ sos puzones si che sunt manighendhe sa ua ◊ su chi li daes si leat ◊ si funt impobidhaus de is benis nostrus
5.
passivu: cussu bi est de fàghere e cussu si faghet ◊ si cussa cosa nos bisonzat si còmporat! ◊ sos trastes si sestant e si cosint ◊ in sos tzilleris si bi bufaiat binu de propiedade ◊ si biriat fatu fatu ca Bobore pasciat in sa bidha de Franciscu
6.
impersonale: innòi si bivit mali ◊ in cue si b'istat bene ◊ comente si narat candho si abbojat a unu? ◊ candho si retzit un'azudu si narat "A bos lu torrare in cosas de bonu!"◊ nara, piciochedhu, aici si fait cun genti manna?! ◊ gai no si narat! ◊ no s'iscóbiat mai! ◊ no si apitat, no si pedit! ◊ in duas dies no si li faghet a finire su triballu ◊ si tirat a innantis! ◊ no si colat in sos binàrios! ◊ inoghe no si fumat! ◊ si contat de unu pastore chi furint morindhodhi is brebès…
7.
rispetu: si dhu nau dèu, a fustei, ca est aici! ◊ setzassí, su maistu! ◊ su dotori, no si dha pighit chi no dh'apu postu in menti! ◊ bengat, tzi'Antoni: si pighit a bufai!
8.
figuraisia ca sa genti no si arregordat mancu comenti fiat s'àcua de prúniu
9.
ite si siat chi fetas, faghe! ◊ sa nosta no est ne mellus e ne peus de ita si siat àtera língua
Etymon
ltn.
sibi, se
Translations
French
se,
lui,
elles,
eux,
soi
English
oneself
Spanish
se,
sí
Italian
si,
se
German
sich.
si 4 , prn Definition
prn. de 1ˆ pers. pl. truncau de nosi, de 2ˆ incurtzau de bosu, bosi, cumplementu indiretu, diretu e cun vrb. pronominales (e podet fàere sia candho est postu enclíticu)
Synonyms e antonyms
nos
/
bos
Sentences
a nosu custa cosa si praxit a totus ◊ a nosu si andat bèni a fai de aici ◊ a fai de aici si ndi parit bregúngia, a nosu! ◊ si feus una bella papada, ca teneus fàmini puru! ◊ sa língua sarda est sa chi si donat una cara, un'identidadi, a nosu Sardus ◊ cun sas cumpanzas mias si pariat de bolare in chelos sentza làcanas candho si sighiamos in sos cunzaos (G.Caddeo)
2.
chi si bieis, seus totus malàdius
3.
immoi si ndi andaus ◊ immoi si drommeus ◊ si pareus bellus meda ◊ pigheusia su de seti cumandamentus: narat a no tocai cosa allena!
4.
chi si praxat o no, a bosatrus, custa est sa volontadi nosta!
Translations
French
nous
English
us (to)
Spanish
nos
Italian
ci (a noi,
ci)
German
uns.
sía 1 , nf: cia, tia, tzia* Definition sa sorre, sa sorresta de sa mama, de su babbu; nau po arrispetu, css. fémina manna Synonyms e antonyms mammai 2. no eus póssiu chistionai ca nci fiat sia Austina: candu cumènciat, cussa, est una bella furrigheta!◊ addurudduru sia Mariola, papau ndhe dh'at sa coa su bentu… Scientific Terminology ptl.
sía 2 , nf: tia 3 Definition
orrugu de linna po trebballare còrgios, fintzes mannu nodosu a fuste o, pitichedhu, de pònnere a camu; bículu de linna isperrau chi serbit a fàere iscartedhas; una genia de síngia chi abbarrat de comente passat calecuna cosa, fintzes sa scrima o bia de conca a ispartzire is pilos petenaos, e filera de cosas postas s'una aifatu de s'àtera
Synonyms e antonyms
acamu
/
fuste
/
bia
/
filera
2.
sa sia de sa paza, sa sia de sa roda
3.
eus nau una sia de frastimus a un'aèreu militari ◊ Prisucedhu naràt "pis…, pis…, pis…" e abarrau est unu mesi fendi sempri sa própiu sia
Surnames and Proverbs
smb:
Sias
Etymon
srd.
Translations
French
séquence
English
sequence
Spanish
secuencia
Italian
sequènza
German
Folge.
siachisíat , prn Synonyms e antonyms chiesisiat, chinechisiat, chinecoe.
siagòi, siagòri , nf Definition pibisia de còere Synonyms e antonyms cabruncu Etymon srd.
siàpo , bvrb Definition cong. pres. de èssere 1ˆp. sing.
siàre , vrb Definition trebballare còrgios cun sa sia; fàere a sias, a síngias 2. mi l'afitzo tussindhe e at fat'unu, zeo a lu saludare e issu a altzare sos ojos siados Etymon srd.
siàtica, siàtiga sciàtica
síba , nf Definition logu prenu de matas, de linna / min. sibixedha de linnas = logu de matas, tupas, matedu bassu Synonyms e antonyms cràchiri, padente.
sibbàstada , avb Synonyms e antonyms
dàbbile,
forcis
Sentences
sibbàstada at lassadu sa mesaborta de sa gianna abberta e su batu est vintradu dai cue: dai s'isperàllia de su bracone no podiat intrare ◊ sibbàstada est andhadu isse puru ◊ sibbàstada est vénnidu
Translations
French
probablement
English
probably
Spanish
probablemente
Italian
probabilménte
German
wahrscheinlich.
síbbia , nf: cíbbia, tzíbbia* Definition parte de unu chintórgiu, in d-unu de is duos càbudos, ue intrat sa coatza e benit firmada cun su pitzianti (genia de agúgia).
sibbiadúra , nf Definition serradura a sízigu, sidhia, fata cun fortza Synonyms e antonyms sibbiamentu Etymon srd.
sibbiài , vrb Definition serrare a sízigu, cun fortza, sidhia Synonyms e antonyms sizire.
sibbiaméntu , nm Definition serradura forte, sidhia, a sízigu Synonyms e antonyms sibbiadura Etymon srd.