A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

sabòre sabòi

saboreài , vrb Definition pigare su sabore, tastare po su sabore / saboreaisí una cosa (de papare) = lingheresindhe sos pódhighes, sos murros, piàghere meda Synonyms e antonyms assaborai Etymon spn. saborear.

sabòri sabòi

saborídas , nf pl Definition genia de erbas sicadas chi si ponent po giare sabore a is papares: nughe muscada, píbere, píbiri gravellu, píbiri ganella, e àteras Synonyms e antonyms ispétia Translations French épices English spices Spanish especias Italian spèzie German Gewürze.

saborídu saboíru, sabóiru

sabúcu , nm: sambucu, sammucu, saucu, savucu Definition s. mascru, genia de linna chi faet a mata no tanti manna, bogat is cambos noàdiles deretos che canna, no tanti longos, a nodos atesu de calecunu prammu, a meudhu grussu meda e modhe de si ndhe pòdere bogare cun facilidade: faet su frore a bisura de apicone (a paracu apertu apicau), biancu e minudedhu, e cumprit unu frutighedhu a pibionedhos pitichedhedhos (freguledha), niedhu candho est cotu / àtera calidade de s.: s. fémina o burdu o berbechinu, de fragu púdidu = Sambucus ebulus; s. areste = siserbi, malajana 1 (Viburnum tinus); a un'àtera calidade de samucu chi faet su frore in colore orrosa a bàtoro cabones e frutighedhu grogo dhi narant saucu righinu Synonyms e antonyms biriboi Sentences su cannone chi as tue est de saucu e sas ballas sunu de oltixu: cun armas gai che brachitu apedhas pro divertire sas criaduredhas! (Pirastru) Scientific Terminology mt, Sambucus nigra Etymon ltn. sabucus Translations French sureau English elder Spanish saúco Italian sambuco German Schwarzer Holunder.

sàbudu sàbadu

sabunadòra , nf: samunadora Definition fémina, o màchina, chi sàmunat s'orrobba, fémina samunandho Synonyms e antonyms labadora, lavandera, lessiera Sentences ndhe fia istracu de l'intèndhere afolfighèndhemi su bighinadu cun sas sabunadoras (G.Ruggiu)◊ oe tenes cumbénios in domo coment'e frigoríferu e samunadora Etymon srd. Translations French blanchisseuse, machine à laver English laundress, fishwife, washing machine Spanish lavandera, lavadora Italian lavandàia, lavatrìce German Waschfrau, Waschmaschine.

sabunàe , vrb Synonyms e antonyms isciacuae, sampunare, samunae

sabunària sabonària

sabunèta , nf Definition erba de saboni, genia de erba chi faet in oros de erriu, velenosa, ma bona fintzes po cura: s'arraighina portat una sustàntzia chi s'iscàgiat in s'abba, faet a ispruma e che sàmunat su grassu, paret sabone Synonyms e antonyms sabonària Scientific Terminology rbc, saponaria officinalis Translations French saponaire English soapwort Spanish jabonera Italian saponària German gemeines Seifenkraut.

sàburu sàbadu

sàca , nf Definition genia de sacu; portare a bèndhere sa cosa a fora, in àteros istados, mescamente laore Surnames and Proverbs smb: Sacca Etymon spn. Translations French exportation English export Spanish saca Italian esportazióne German Export.

sacadúra , nf: itzacadura, tzacadura Definition isperradura, in materiale tostau Synonyms e antonyms abbelta, afiladura, cannidura, filidura.

sacàgia , nf: sacaja Definition brebè o craba giòvona, candho tenet calecunu annu de tempus e no at fatu ancora fedu o at angiau una borta ebbia Synonyms e antonyms sementosa Scientific Terminology anall.

sacàgiu , nm: sacaju, sacau Definition angione o fintzes crabitu de calecunu annu, lompendho s'annu: sacau est fintzes su mascu de mamas Sentences su pastore depet ischire su pegus chi dhi mancat, si est mascu, sacàgiu, ebrè de múrgere o bagadiu Etymon ctl. sagall.

sacài , vrb: ciacai, tzacai* Definition coment'e apèrrere a cropu, a tzàcurru, comente faet sa linna: nau in cobertantza, su si ofèndhere, pigaresidha / sacadí su líndiri! = bai e ara!, lèala in cudhu logu! Synonyms e antonyms abbèrrere, afilai, cannire, cherpai, filiri, fresai, ischisciai, iscopiare, issacai, scanniri, sinniai Sentences mi mancat su sentidu, mi si sacat su coru!… 2. no ti sachis, ciai dh'apu cumpréndiu!

sacaínu , nm Definition sos sacajos, is angiones pesaos po giare su càmbiu a is brebès de iscartu, su bestiàmene chi no giaet frutu Synonyms e antonyms lachinza Scientific Terminology pst Etymon srd.

sacaítza , nf Definition linnighedha fine, bona po allúere fogu Synonyms e antonyms chimuza, pampuzia.

sacàja sacàgia