A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

Sadorínu , nm Definition númene de ómine (de fémina, -a).

sàdru , agt, nm: saldu, sardu Definition chi o chie est de sa Sardigna, chi pertocat sa Sardigna, is Sardos; sa limba chi foedhaus is Sardos / nàrrere una cosa a sa sarda, sardasarda = ladina, crara, chi si cumprendet bene Sentences boleus ballus sadrus, no a impressadura che is aremigus! ◊ su pópulu sardu at apertu sos ogos ◊ dhu nant "romanu", ma est casu sardu! 2. limba e natura nos ant fatu a Sardos ◊ dae séculos semus nois Sardos coment'e malos teracos oprimidos (A.Casula)◊ o Sardu, si ses sardu e si ses bonu, semper sa limba tua apas presente! (Piras) 3. in sardu iscrio: sa limba imparada dae totu sentza mastru in pitzinnia (Cubeddu)◊ chistionaus e iscrieus in sardu Surnames and Proverbs smb: Sardu / prb: berrita no fachet Sardu Etymon ltn. sardus Translations French sarde English sardinian Spanish sardo Italian sardo German sardisch, Sarde.

saeràre , vrb: secherare, segherare, serare, seriare Definition su si acatare, sapire, arrennèscere a bíere a solos is cosas Synonyms e antonyms abbídere, abbillai, acatae, ischidare, sagamare, sapèschere, sapire / bídere Sentences Madalena, a limba leada, mancu si saerat: àsiu tenet sa mama de dha tzirriare!…◊ ahi, si ti fis segherau su chi ses e de su chi contas! ◊ si est inamoradu de una e no si est seradu de sas àteras ◊ nos seramus sa pedhe subra de sas carres ◊ no mi so mai seradu de te ◊ tocat de nos segherare e de nos irbotare a su male! ◊ si sereit chi li mancaiat dinari ◊ a pè a pè in cumpagnia no mi so seriadu de su caminu ◊ si m'imbergo no si sègherat nemmos ◊ zughia sos pes bisestrados chi mancu seriare los podia ◊ si as giudísciu e ti seras, ti ses lendhe sos gustos contràrios ◊ istasero no mi sero: mi paret de ch'èssere atesu (G.Oggiana)◊ connoschiat su bàulu de sos canes e si fit segherau chi cussu ganninzu non fit de afetu (G.Piga)◊ "siscuru a chie no si serat solu!", naraiat mamma 2. serat bisonzu de piànghere e de pregare ◊ s'anade apena chi at seradu su falcu si che afungat ◊ millos, como los sero! Translations French s'apercevoir, se rendre compte English to perceive Spanish percatarse, darse cuenta Italian avvedérsi German wahrnehmen, bemerken.

saéru , nm Definition su si saerare, capacidade de si acatare e cumprèndhere is cosas e chistiones / bogare a ccn. dae s. = fàghere issentire, fàere dilliriare Synonyms e antonyms capia, seru, tinnu Sentences cussu giòvono dhu pentzo note e die, mi ndhe at pigau su saeru comente a candho tenia bíndhighi annos! ◊ is contos antigos mi ndhe bogànt de saeru e po cussu dhos chistia e iscriia Etymon srd.

saèta , nf Definition prus che àteru, su raju, s'iscarrigada de elétricu de is nues, ma fintzes fritza Synonyms e antonyms arbore 1, arràciu, lampu, sainete 1 / astile, ferce Sentences fit betendhe tronos, lampos e saetas ◊ a chelu serenu una saeta l'at in s'ora matessi frumminadu ◊ s'ària est totu una mineta, no promitit nudha de bonu: eco luminosa una saeta sighida da'unu forte tronu.

saèta 1 , nf Definition genia de tubbu de intrare apare, a grughe, po poderare su ponte de is maistos de muru Synonyms e antonyms tressili.

saetài , vrb: saetare Definition betare o fàere saetas.

saetàmine , nm: saitàmine Definition is cambos noos chi bogat sa bide Etymon srd.

saetàre saetài

safarànu saparànu

safàta , nf: afata, salfata, sarfata, savata, sofata, sufata Definition genia de istrégiu ladu e largu, a oros bàscios, prus che àteru a duas asas, a pònnere tatzas o cícheras o fintzes druches, po passare cumbidu Synonyms e antonyms afuente, assafata Sentences mi at aportu una safata cun sas tatzas ◊ in sas safatas ant colatu marigosos e àteros durches ◊ sa pitzinna fuit passanne druches in sa safata ◊ cusse est semper chin sa tatza prena in sa savata Scientific Terminology stz Etymon ctl. safata Translations French plateau English tray Spanish bandeja Italian vassóio German Servierbrett.

safíru , nm Definition ispécia de gemma, de prendha Scientific Terminology prd.

sàgada , nf, nm: sàgatu Definition súlida, alenu apretau Synonyms e antonyms afandha, assubentu, assúpidu, bàtima, bémida, sufrata, supedhu Sentences fipo a sàgada che fodhe malandhau ◊ a búrbiu de dolores m'isto a sàgada presoneri de unu cras chene isetu (F.Satta)◊ cantos alentos istracos e sàgadas de apretu in carenas a búrbiu de sudore bi at pasau! ◊ dego, zamedhu, chirco a sàgada su chi no poto atzapare! ◊ mi so ischitatu a sàgatos Etymon srd.

sagadàu , agt: assagadau Definition chi est a sàgada, assupandho Sentences unu corbu benit a bolu, totu sagadau Etymon srd.

sàgama , nf Definition genia de forma po fàere a betu giustu calecuna cosa (de linna sa chi is muradores ponent po fàere guarnissas in is muros) Etymon itl. Translations French modèle English shape Spanish escantillón Italian sàgoma German Form.

sagamàda , nf: sagumada Definition su sagamare; móvia, genia de movimentu; in cobertantza, surra Synonyms e antonyms ischeadura / cabossa, carda, dobbe, mazadina, pista Etymon srd.

sagamàre , vrb: sacumare, sagumae, sagumare Definition giare una forma a calecuna cosa; nau in cobertantza, giare surra, atripare; rfl. impreau meda in su sensu de si acatare, sapire, bíere calecuna cosa (mescamente su chi o comente unu est faendho e nau fintzes de sa capacidade de si sapire)/ no ti sàgumas, no?!… = càstia, dona atentzioni a su chi ses fendi! Synonyms e antonyms incheare, ischeare / abbigiare, assagumare, atoare, isagumare, saerare, sapire 3. mi sàgumo in logu chi no connosco ◊ in sos ojos tuos bi sàgumo duos butios e una lughe ◊ si fint acoconaos in su gabbanu e no si fint sagumandhe de su chi fit costandhe ◊ so betzu e no mi sàgumo piús ◊ si a unu dhi contas comente fiant sas cosas noranta annos a oe faet fadiga a si dhu sagumae Etymon itl. sagomare.

sagamósu , agt Synonyms e antonyms airadu, botosu, fuliosu, spiotau.

sàgamu , avb Definition a sàgamu a sàgamu (andhare, camminare, fàere, mòvere) = abbellu abbellu Synonyms e antonyms sagamusàgamu Sentences bufat a sàgamu a sàgamu Etymon srd.

sagamusàgamu , avb Synonyms e antonyms abbellu, adàsiu, allentu, allenu 1, apianu, mighirimíghiri, piotibioti Translations French lentement, doucement English slowly Spanish despacio Italian lentaménte, pian piano German langsam.