tròcu tòrco
tróculu , nm Definition orrugu de linna; fintzes una genia de cartzamenta Sentences sa furmica fachet sa cala in murciones e tróculos de linna 2. fuit che una domo de tzitade, de lussu, e pro b'intrare mi ndh'apo bogadu sos tróculos.
tròdha , nf Definition bandhera de santu Giuanni, o fiore (grogu) de sos isposos, una genia de erba chi alluat fintzes su pische Synonyms e antonyms cadrúmbulu, travodha*, túmbara Scientific Terminology rba.
tródhia , nf, nm: tródhiu,
trúdhia,
trúdhiu Definition
lassada o essia a sonu in su pertusu de gasu chi si dhue faet in istentinas; in cobertantza, cosa chi si depet poderare chentza dha nàrrere, cosa de domo chi no si depet ischire fora / èssere secretu che t. (nau de unu)= chi lendhat, iscóviat totu totu, chi no mantenet segretu perunu
Synonyms e antonyms
businada 1,
chesso,
imbusinada,
isporreta,
pidu,
píssinu 1,
trozu 1
Sentences
fit a tródhias che poledhu
2.
po cussu essis a giogai, po ci bogai is trúdhius de domu nostra?!
Etymon
srd.
Translations
French
pet
English
fart
Spanish
pedo
Italian
scorréggia
German
Furz.
trodhiadòre, trodhiadòri , agt Definition nau de ccn., chi est chentza arrespetu e tródhiat ananti de gente; in cobertantza, su pertusu Synonyms e antonyms trodhiànciulu, trodhione / paltusu Etymon srd.
trodhiài , vrb: trodhiare,
trudhiai Definition
betare tródhias
Synonyms e antonyms
istrodhiatzai,
pidae,
sbombiai,
trozare
Etymon
srd.
Translations
French
péter
English
to fart
Spanish
peerse
Italian
scorreggiare,
spetazzare
German
furzen.
trodhiànciulu, trodhiànculu , agt Synonyms e antonyms trodhiadore, trodhione Etymon srd.
trodhiàre trodhiài
trodhíncu , agt, nm Definition
chi o chie istat a s'imbístiga imbístiga, sèmpere pregontandho po ischire cosa de nàrrere cun àtere; fintzes trodhione
Synonyms e antonyms
imbistigadore,
spigulari
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
chercheur,
curieux envahissant
English
inquirer,
inquiring,
busybody,
nosy
Spanish
fisgón
Italian
indagatóre invadènte
German
aufdringlicher Erforscher.
tródhinu , agt Definition chi est trotu / anchi t. = chi portat is cambas totu trotas Etymon srd.
trodhiólu , agt Synonyms e antonyms trodhione / contulàgliu, piscinàrgiu Etymon srd.
trodhiòne , agt, nm Definition chi o chie istat a tródhias (pruschetotu nau a disprétziu ca dhu faet cun maleducatzione) Synonyms e antonyms trodhiadore, trodhiànciulu, trodhiolu Etymon srd.
trodhionímini , nm Definition cosa chi si narat de s'unu e de s'àteru chentza cabu Synonyms e antonyms alleca, bodheta, piscinu Sentences lassai is trodhioníminis de sa bidha, e pentzai a fai sa cosa! Etymon srd.
tròdhiri , vrb Definition tròchere, trantzire, su si mòvere e pònnere a una parte Synonyms e antonyms ancujare, aúlghere, aunchinare, imbasciai, incujare, muciare, pinnicai, tròciri Sentences no si podit mancu tròdhiri de cantu est grassu ◊ toca, agiudadha a mulleri tua: no dha bis ca no si podit tròdhiri?◊ seu totu sciancau, no mi potzu tròdhiri.
tródhiu tródhia
trodhói , nm Synonyms e antonyms trodhotze.
trodhonàre , vrb Definition pigare càrrigu a pelea.
trodhòtze , nm Definition persona grussa chi si movet abbellu.
trodhulànu , agt Definition chi tróulat, chi orrúmbulat, nau de cosa tundhatza chi no cicit bene firma Synonyms e antonyms arrumbulanu, arrumbulutzu, lumburutzu, trudhuleri Sentences sa pedra trodhulana, chena pasu, si arremat como e, muda, ponet lana (G.Cossu) Etymon srd.
trodhulàre , vrb: trudholare Definition
mòvere, andhare a orrumbuladura, movendhosi coment'e orroda, cosa tundha
Synonyms e antonyms
arrembulai,
cadhinare,
codulare,
lodhurare,
lumburare,
rodhulare,
torrulare,
trodulare
Sentences
l'ispinghesit a folte e che tumbulesit in sas iscalinas trodhulenne fintzas a funnu
Etymon
srd.
Translations
French
dégringoler,
rouler
English
to tumble down
Spanish
rodar
Italian
ruzzolare
German
hinunterrollen.