belosía , nf: belusia Definition
su sentidu de chie no si alligrat e antzis si dispraghet de su bene de is àteros, o fintzes sentidu contràriu a un’àteru pruschetotu po cosa o persona chi paret benindho mancu o chi si timet chi bèngiat mancu po neghe de s’àteru
Synonyms e antonyms
fenga
/
gelosia*,
imbídia,
imbidiosia,
ociania,
tirriosia
Sentences
candho ant bidu totu cussa zente fatu sou, cudhos ndhe sunt intrados in belusia ◊ nos acuntentamos de su chi tenimos chentza tènnere belusia de nisciunu ◊ no ti fides de chie ti giughet in belosia!
Translations
French
envie
English
envy
Spanish
envidia
Italian
invìdia
German
Neid.
bòlla , nf: bolza,
boza,
vodha Definition
su bòllere, su àere gana, disígiu de calecuna cosa
Synonyms e antonyms
desizu,
gana
/
idea,
boluntadi
Idioms
csn:
a bolla o a marolla = de bonu coro o a mala gana, cun sas bonas o cun sas malas; de bona bolla mia = chentza mi lu obbrigare neune; pigare boza de una cosa = bènnere gana; a boza de ccn. = comenti bollit ccn.
Sentences
sa bolla de isciri de su pipiu no si fut assuermada ◊ mi current in venas disizos e bozas ◊ a lu leare no bi fit mancu pensendhe… s'ingiantu aiat in coro sa bolza de fàghere sa matessi vida sua (N.Fois)
2.
lassu nâi sa genti e fatzu a bolla mia ◊ zutu ti ant s'ingannu a boza issoro ◊ a s'ispidale bi andhat zente in boza de saludu ◊ unu pagu a boza e unu pagu a fortza, issa puru intreit a ballare ◊ no ti ndhe pighet piús boza! ◊ finas su renunsciadu intrat in bozas ◊ a bollas o ammarollas gei partis!
Surnames and Proverbs
smb:
Bolla, Bollas
/
prb:
a boza de corvu no morit àinu
Etymon
ltn.
*volia
Translations
French
envie
English
wish
Spanish
gana,
deseo
Italian
vòglia
German
Lust.
èngia , nf: enza,
fenga*,
venza Definition
genia de sentidu chi si provat coment'e de ódiu e arrennegu o tzacu contra a unu o a calecuna cosa
Synonyms e antonyms
belosia,
imbídia,
ódiu,
sagna 1
Translations
French
envie,
rage
English
rage,
envy
Spanish
envidia
Italian
invìdia,
ràbbia
German
Neid,
Ärger.
fènga , nf: fèngia,
èngia,
venza Definition
genia de sentidu chi si provat coment'e de ódiu e arrennegu o tzacu contr'a s'àteru, fintzes cosa chi si faet a dispetu
Synonyms e antonyms
angóniu,
belosia,
imbidiosia,
ódia,
sagna 1
Sentences
no tenzedas fenga! ◊ est genti disisperada chi bivit cun su coru caugau, prenu de fèngia ◊ dhas iscudint a terra apetighendudedhas cun fèngia ◊ su coru mau e sa fèngia faint cosas malefitziosas! ◊ s'antziana badhàt in d-una manera de fai fèngia a is giòvunas ◊ tirriosa, parit chi mi dhu fàciat a fenga! ◊ dae sa fenga mi tia èssere leadu a iscavanadas cun sas manos mias etotu!
Etymon
ctl.
venja
Translations
French
haine,
envie
English
hate,
envy,
grudge
Spanish
odio,
rencor,
envidia
Italian
òdio,
rancóre,
invìdia
German
Haß,
Groll,
Neid.
filístru , nm Definition
filos de unga o tudhas de sos pódhiches: pigighedhu o limbedhu de pedhe chi si ndhe istacat e artzat acanta a is ungas
Synonyms e antonyms
fannuga,
filinzone,
filiuncu,
panarighe,
panaritzu,
perunga,
peunga,
pibitzili,
piliesse,
pilinzone,
pilisungra,
tanarígia
Etymon
srd.
Translations
French
envie des ongles
English
agnail
Spanish
padrastro
Italian
pipita delle ùnghie
German
Niednagel,
Neidnagel.
gàna , nf: ganas Definition
disígiu o bisóngiu de calecuna cosa, nau fintzes in su sensu de fàmene (pagu o meda), de àere s'idea, sa volontade, su disígiu / min. ganighedha, ganutza
Synonyms e antonyms
boza,
desizu
/
fàmene,
fràmicu
/
idea,
volontade
| ctr.
malaggana
Idioms
csn:
èssiri de bona g. = èssere in bonumore; fai una cosa de mala g. = a malugoro; èssiri a ganas mabas = gana de bombitare, de ndhe torrare sa cosa de s'istògomo; ganaona (gana bona)= su istai bèni, su èssiri allirgus, de bona ispétzia; leare sa g. = fai passai s'apititu; una ganigedha tèngiu de!… = no ndhe tenzo própiu gana!; intzaurraisí de gana = disigiare, àere ganas; gana maca = isazerada, tropu, aira; g. neta = fàmini ca no dhoi at própriu nudha a papai; ponnirisí de gana a fai cosa = de bona volontade; a prima gana = comintzendhe a manigare, candho unu est famidu; leare, manigare, fàghere su chi si at in gana = su chi o cantu unu bollit
Sentences
faghe su chi as in gana! ◊ si sos Sardos aiant gana de traballare comente ant gana de ammorare, nuraches nobos aiant fatu! ◊ tenner o benner gana de riere, de chistionare, de prànghere, de caminare, de lèzere, de drommire, de manigare, de fàghere abba, gana de figu, de pira, de casu, de abba, de cosa de apílliu ◊ como no assazo nudha ca mi che leat sa gana ◊ a tui puru, oi, no fait gana de ti ndi pesai?
2.
bi at zente chi galu oje morit de sa gana
3.
sa piciochedha est sempri a ganas mabas: no est papendi giai nudha ◊ a s'antzianu li benit gana de fàghere abba fatuvatu
4.
in cussu logu a prima gana bosi cracant sa berdura, mancu chi siais unu molente!
Surnames and Proverbs
smb:
Gana
Etymon
ctl., spn.
Translations
French
envie,
désir
English
wish
Spanish
gana,
deseo
Italian
vòglia,
desidèrio,
stìmolo
German
Lust.
gelosía , nf: zelosia Definition
genia de sentidu contràriu a un’àteru mescamente po cosa o persona chi paret benindho mancu o chi si timet de bènnere mancu po neghe de s’àteru o chi s'àteru tenet in prus o de méngius / intrare in g., parai g. = sentire, àere zelosia
Synonyms e antonyms
belosia
Sentences
poetas a fiotu chi a Pedru cantendhe ant connotu sunt intrados pro isse in gelosia ◊ apu tentu gelosia po issu ca in dónnia logu fiat craculau e dèu no! ◊ arrimade cada trampa, sa malavide e sas gelosias!◊ bae ca non s’imbirdat de gelosia s’apuntau! ◊ a frari miu dh'at mortu Giommaria po gelosia, ca no borèt a mi cojai cun issu
Etymon
itl.
gelosia
Translations
French
jalousie,
envie
English
jealousy,
envy
Spanish
celos
Italian
gelosìa
German
Eifersucht.
imbídia , nf: imbígia,
imbija Definition
su sentidu chi si provat candho no si ndhe tenet praxere de su bene de s’àteru
Synonyms e antonyms
ascru,
fingidadi,
imbidiosia,
ódia,
tírria,
tirriosia
Sentences
si s'imbídia fuit tinza fumis totu tinzosos!
Surnames and Proverbs
prb:
no apas imbígia de priucu ingrassatu ne de pogheredhu mennatu
Etymon
itl.
Translations
French
envie
English
envy
Spanish
envidia
Italian
invìdia
German
Neid.
imbozàre , vrb Definition
fàere bènnere o naschire sa bògia, sa gana, su disígiu de ccn. cosa
Synonyms e antonyms
abbozare,
arranguitzai,
imbozire,
inganatzire,
ingangulissai,
ingolosinare
| ctr.
dirganare,
irbozare
Sentences
cussas féminas sunt che binzas chena muru pro imbozare mustrendhe sas titedhas pendhe pendhe ◊ no imbozes sos pitzinnos a fàghere cosa chi no andhat bene!
Etymon
srd.
Translations
French
donner envie
English
to temp
Spanish
animar,
estimular
Italian
invogliare
German
anregen.
inganàdu , pps, agt Definition
de inganare; chi ndhe tenet gana
Synonyms e antonyms
ganósigu,
inganatzidu,
inganidu
| ctr.
dilganadu
2.
su matzone est inganadu de bochire sas pudhighinas ◊ sezis torrados inganados de nos surzire meudhos e brios (T.Rubattu)◊ cun sa cóntiga chi su fizu cheriat a su babbu… est andhada sa mama, ca ndhe fit inganada issa puru!
Translations
French
qui a envie
English
eager,
tempted
Spanish
con ganas
Italian
invogliato
German
angeregt.
inganàre , vrb: inganiare Definition
batire sa gana, pònnere gana, disígiu
Synonyms e antonyms
inganasare,
inganatzire,
inganie,
ingolosinare
| ctr.
dirganare,
irbozare
Sentences
a cussa no li dias audéntzia ca t'inganat a ti apentare cun issa gioghendhe ◊ custa cosa mi at inganiau a papare ◊ mi ant inganiau a lígere
Etymon
srd.
Translations
French
donner envie
English
to tempt
Spanish
dar ganas
Italian
invogliare
German
anregen.
ingangulissài , vrb: ingangulitzae,
ingrangullitzai,
ingrunguitzai,
ingrungullitzai Definition
batire sa gana, pònnere in bona mota po fàere calecuna cosa
Synonyms e antonyms
abbozare,
arrengolitzai,
imbozare,
imbozitare,
imbrebigliare,
inganatzire,
ingolosinare,
ingrangugliare,
ingrillietare,
ingringhillitai
| ctr.
dirganare,
irbozare
Sentences
a trabballai cun sa computera, a is piciochedhus, dhus ingrangullitzat! ◊ si no dhus ingrangullitzas no faint nudha ◊ sa cosa bella mi at ingrungullitzau a ndi fai atra ◊ oi is pipius me in iscola bint cosas praxibis chi ingrunguitzant a istudiai ◊ dh'at ingangulissau su chi dhi at contau su cumpàngiu
Etymon
srd.
Translations
French
donner envie
English
to tempt
Spanish
meter ganas,
animar
Italian
invogliare
German
anregen.
ingolosinàre , vrb: ingulosinai,
ingulosinare Definition
pigare s'àteru a gulosinas, cun cosas chi praghent meda, fàere bènnere sa gana de calecuna cosa giaendhodhi o faendhodhi cosas chi praghent
Synonyms e antonyms
imbozare,
inganare,
ingangulissai,
ingrangugliare,
ingregai,
ingulai
| ctr.
dirganare,
irbozare
Etymon
spn.
engolisinar
Translations
French
donner envie,
allécher
English
to tempt
Spanish
meter ganas,
engolosinar
Italian
invogliare,
allettare
German
anregen,
anlocken.
linghízu , nm Definition
manera de fàere po indrúchere s'àteru a calecuna cosa; manera de fàere contivigiosa meda, coment'e bolendho fàere sa cosa a linghidura; fintzes una zenia de gustu, de praghere o soddisfatzione a fàere calecuna cosa o una prova dificurtosa o de pagu giudu, bastat de dhue arrennèscere o de si giare a bíere
Synonyms e antonyms
apraniamentu,
lintura
/
pibinca
2.
ant illitzidu s'incunza cun linghizu (G.A.Mura)
3.
su maistru de pannu est acuntentandhe modas e linghizos
Etymon
srd.
Translations
French
caprice,
envie
English
whim
Spanish
carantoña,
antojo
Italian
sfìzio
German
Laune.
sàgna 1 , nf: sàngia,
sanza Definition
sàmbene malu, guastu, cun matéria chi essit de una feria chi si est ufrada, ma fintzes sa essidura etotu; in cobertantza, fintzes arrennegu, afuta
Synonyms e antonyms
maltza,
mamaja,
mammai 1,
mammana,
matéria,
sanzida
/
postema
/
ascru,
ódia,
tírria
Idioms
csn:
èssere una sacheta de sagna (nadu de ccn.)= odiosu, malu, de naturale malu; trigu in sàngia = modhe, ingranindhe ma ancora latelate
Sentences
si est mortu unfrau de sàngia e de malítzia ◊ dae cussas malandras e piaes sàmbene e sanza bidio calendhe
2.
sa sàngia aferenat s'esisténtzia ◊ ses patindhe dolore e sàngia ◊ ma càstia cussa faci de sàngia ita at fatu! ◊ cussu? cussu est papau de sa sàngia!◊ ndi faint de cherpai de sa sàngia, is bixinus, candu si ant a biri!…
Etymon
ltn.
sania
Translations
French
pus,
envie
English
pus,
envy
Spanish
pus,
sanies,
envidia
Italian
pus,
sàngue màrcio,
invìdia
German
Eiter,
Neid.
spécia , nf: (spé-ci-a) ispéssia* 1
spéssia,
spétzia 1 Definition
umore o temperamentu de s'ànimu segundu de su mamentu, de comente si agatat, unu; fintzes gana, volontade de fàere / cun bona spétzia = de bonumore
Synonyms e antonyms
antena,
gana,
mota
Sentences
est una poriga de dis groga e a spétzia lègia ◊ sempri brullanu, issu, sempri de bona spéssia! ◊ si dhi faint furriai sa spétzia, cussu s'inchietat, lah! ◊ arrít sempri, est sempri de bona spétzia ◊ ma it'est, de mala spétzia, oi?!
2.
s'àtera noti femu arrósciu de mi girai: pagu spétzia tenemu de dormiri! ◊ chi seu de spétzia, mi ponit trint'ous fritus, mancu su fumu bit! ◊ mi benit custa spécia lègia candu seu istrantaxa… mi depu crocai! ◊ passada ti est sa spétzia maba?
Translations
French
humeur,
envie
English
mood
Spanish
humor,
gana
Italian
umóre,
vòglia
German
Laune,
Lust.