infarraciài, infarratzài , vrb: infarrutzae,
infarrutzari,
infarrussai Definition
nau de sa linna bècia, agiummai coment'e fàere o essire a farra, guasta, totu istampada; foedhandho de fruta chistia, tzucorare a sola
Synonyms e antonyms
afarratzai,
afarrixedhai,
afarruciare,
irfarinare,
pipionire
Sentences
est fatu de linna bècia chi no infarratzat ◊ crepau siat, che doga infarraciara!
2.
sa figu sicà si papat candu est bene infarrutzà
Etymon
srd.
Translations
French
se vermouler
English
to be worm-eaten
Spanish
carcomer
Italian
tarlare
German
wurmstichig machen.
infelài , vrb Definition
pigare o giare fele, arrennegu meda, tzacu
Synonyms e antonyms
abbetiae,
acroconai,
afelonare,
airai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
imbirdinare,
inchietae,
infelonae,
infelonire,
inferronai,
renignai
| ctr.
allegrare,
prexai
Sentences
seis narendindi, de tontesas, po mi acabbai de infelai, oi!…◊ a chini no faint infelai, pigadas a mandronia!… ◊ infelendi po is fillus seu, ca funt dimónius!
Etymon
srd.
Translations
French
se mettre en colère
English
to get angry
Spanish
irritarse,
enfadarse
Italian
adirarsi
German
sich ärgern.
infollitài , vrb Definition
bogare fògia, isparare, nau de is matas
Synonyms e antonyms
follitai,
fozire,
ifogire,
infollai
| ctr.
irfozire
Sentences
sa matixedha chi apu prantau est infollitendi: isperaus chi apat pigau bèni!
Etymon
srd.
Translations
French
se garnir de feuilles
English
to leaf
Spanish
hojecer
Italian
méttere fòglie,
fogliare
German
sich belauben.
infuteràre , vrb Definition
pigare afuta, tzacu, arrennegare meda
Synonyms e antonyms
acroconai,
afutare,
airai,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchietae,
inchimerai,
infelai
Etymon
srd.
Translations
French
se mettre en colère
English
to flare up
Spanish
enfurecerse
Italian
infuriarsi
German
wütend werden.
ingalàre 1 , vrb: inghelare 1 Definition
intrare a una cala, cuare in is calas: nau de su sole, betare o intrare asuta de s'orizonte su sero; a logos, ingurtire
Synonyms e antonyms
intanae
/
ingúllere,
ingurti
| ctr.
essire,
cumpàrrere
/
abbrèschere
Sentences
candho s'ingalat su sole pesso a un'àtera intrada chi no bidet piús dies (C.Meridda)◊ si ne fiant annaos inghelannonne che umbras malas
Etymon
srd.
Translations
French
se coucher (Soleil),
descendre sous l'horizon
English
to set
Spanish
ponerse el sol
Italian
tramontare
German
untergehen.
ingobbedhàre , vrb Definition
essire o fàere a gobba
Synonyms e antonyms
acocovedhae,
agionedhare,
agopedhae,
atzumburai,
inconcobare
Etymon
srd.
Translations
French
se voûter
English
to bend
Spanish
corcovar
Italian
incurvire,
ingobbire
German
beugen,
buckelig werden.
ingruxàre , vrb Definition
abbasciare ccn. cosa a una parte (es. sa conca o àteru); fàere totu trotu
Synonyms e antonyms
ancrucare,
dòrchere,
grunare,
grusare,
imbasciai,
incruai,
incrunai*,
ingrussiare
/
atuturae,
indortigare
Sentences
s'ingruxant piús de su normale chi azummai si truncant s'ischina ◊ sos chercos los at ingruxados su bentu ◊ che teracos ingruxant sa conca a donzi móvida de su padronu ◊ si ti paret bàscia sa terra pro ti pòdere ingruxare… ◊ a sa losa m'ingruxo cun devotu riguardu ◊ si devet ingruxare de fronte a sos meres
Translations
French
s'incliner,
baisser,
se courber
English
to bend down
Spanish
inclinarse
Italian
inchinarsi,
piegarsi
German
sich neigen.
innaigainnàiga , avb Definition
andhare a s'innàiga innàiga = andai cerri cerri, andhare iscúlia iscúlia, sedatzandho is nàdigas, coment'e ballandho is nàdigas, a su tàmbula tàmbula, istòntona istòntona
Synonyms e antonyms
isculisiscúlisi
Etymon
srd.
Translations
French
qui se dandine
English
walking with a wiggle
Spanish
sacudir
Italian
sculettante
German
sich in den Hüften wiegend.
inniscíre , vrb: innisie,
innisire,
innixire Definition
sonare su nasu po ndhe bogare su mucu
Synonyms e antonyms
ischisciare,
ischiscire,
mucai,
nesire,
sinire
Sentences
innisíresi, nisire su mucu ◊ s'innisiant in su manigotu! ◊ est a istúrridos e innisíndhero
Etymon
srd.
Translations
French
se moucher
English
to blow one's nose
Spanish
sonarse
Italian
soffiarsi il naso
German
sich die Nase putzen.
innodidàre, innoditàre , vrb Definition
distínghere de is àteros, su si pònnere a notu, fàere a bíere
Synonyms e antonyms
annoditare
Sentences
su colore de s'istula s'innoditaiat in mesu de sas àrbures
Etymon
srd.
Translations
French
se distinguer
English
to stand out
Spanish
sobresalir
Italian
distìnguersi,
spiccare
German
sich unterscheiden,
hervorragen.
innoigài, innoigàre, innoigràre , vrb: innojare,
isnojare Definition
bogare de pare duos arremos, duos ossos in s'annoigadórgiu
Synonyms e antonyms
bocare,
ilgiogare,
illogare,
irbesciai,
irbièscere,
irdroghillae,
isconzare,
isgioghedhare,
scadrogai,
sciadhie
Sentences
zughiat sos ossos isnojados
Etymon
srd.
Translations
French
se déboîter,
se luxer
English
to dislocate
Spanish
dislocar
Italian
snodare,
slogare le òssa
German
gelenkig machen,
verrenken.
insudhíre , vrb Definition
àere o pònnere in sudhos, pistighíngiu, pentzamentos
Synonyms e antonyms
acimbellai,
apinnicare,
assudhire
Sentences
deves fuire sos bios, ca ti podent insudhire e nòghere
Etymon
srd.
Translations
French
se préoccuper
English
to get anxious
Spanish
preocuparse
Italian
preoccuparsi,
impensierirsi
German
besorgt sein.
intanàe, intanài , vrb: intanare Definition
intrare a istare in sa tana, apartare, istare cuau, isserrau (fintzes in logu bastat chi siat)
Synonyms e antonyms
abbuare,
abbusare 1,
acalare,
aclisare,
acuae,
afufai,
ammagare,
apatai,
atanai,
atupare,
cuerrai,
frànghere,
imbusare,
impercusinare,
infoxinae,
inserrai,
intupai,
intuvedhare,
istichire,
istumponai
Sentences
s'intanant in sas tupas ◊ mellus chi t'intanis, margiani, in sa gruta: si mi arruis asuta, s'angioni dha smàrigas! (L.Matta)◊ si est intanadu in d-una gruta candho at ischidu chi lu fint chirchendhe
2.
a Frantzischedhu, candho ghiraiat a bidha, no li piaghiat a s'intanare intro de sos tzilleris
Etymon
srd.
Translations
French
rentrer dans sa tanière,
se cacher
English
to go back to one's den,
to hole up
Spanish
esconderse,
encerrarse
Italian
rintanarsi
German
sich verkriechen
intraugliàre , vrb rfl Synonyms e antonyms
cotulare,
infrichiri,
infruncuai,
intraudhare,
intraudhulare
Translations
French
se mêler
English
to meddle (in sthg)
Spanish
inmiscuirse
Italian
impicciarsi
German
sich einmischen.
intzudhíre , vrb Definition
intrare unu pagu a fortza in logu malu, difícile, de malesa, de gente meda
Synonyms e antonyms
atzutzudhire,
fichire,
ifertzire,
imbèlghere,
incotzigare,
infruncuai,
intzutzudhire
Sentences
no ti agatant mai in posse: no isco inue ti che intzudhis! ◊ si che intzudhiat in totue fintzas si no bi aiat logu ◊ si no intzudhis, cun totu custas màchinas no colas mai! ◊ a ue ses intzudhindhe: no bides chi no che at logu?!
Etymon
srd.
Translations
French
enfoncer,
s'introduire,
se faufiler
English
to hammer,
to enter,
to slip in
Spanish
clavar,
introducir
Italian
conficcare,
introdursi,
intrufolarsi,
ficcarsi
German
einschlagen,
sich einschleichen,
sich bringen.
ipigiàre , vrb: ispiciare Definition
fàere impresse, mescamente fàere impresse is fainas
Synonyms e antonyms
achipire,
afiliatare,
atoliare,
ispicire,
spodhai
/
ghilghisare
Sentences
fit unu cadarone nemmancu bonu a ispiciare sas fainas de maridu in su letu (Ptz.Mura)◊ non est una faina de ispiciare impresse
Etymon
itl.
spicciarsi
Translations
French
se dépêcher
English
to finish off
Spanish
despachar
Italian
sbrigare
German
leisten,
schaffen.
irbesciài, irbessiàre , vrb: irbissiare,
irvessiare,
isbesciare,
isbessare Definition
furriare o tròchere a un'ala nau mescamente de un'arremu chi a s'ifortzu si che movet de s'annoigadórgiu
Synonyms e antonyms
bocare,
ilgiogare,
illogare,
innoigare,
irbièscere,
irdroghillae,
isconzare,
isgioghedhare,
scadrogai,
sciadhie
Sentences
giuto su pè drestu isbesciadu ◊ dh'iat tirada finas a cantu dh'iat irbesciau is brassus
Etymon
srd.
Translations
French
se fouler,
se luxer
English
to dislocate
Spanish
dislocar,
torcer
Italian
slogare
German
verrenken.
irbiaridúra , nf Definition
su irbiarire, pérdia de colore, iscoloridura
Synonyms e antonyms
ilbiadida,
ticadura
Etymon
srd.
Translations
French
action de se décolorer,
de ternir
English
fadeness
Spanish
descoloramiento
Italian
sbiaditèzza
German
Abfärbung.
irderrúere , vrb: sderrúiri Definition
andhare o fàere andhare male, de male in peus, fàere andhandho e peorandho
Synonyms e antonyms
abbotinare,
arroinare,
atzimare,
azinare,
decaire,
derrocai,
derrúere,
ifasciare,
isberrúere,
iscalabrare,
iscempiai,
isciarrocai,
isciusciai,
ispèldere,
istrossare
Etymon
srd.
Translations
French
être en décadence,
tomber en ruine,
se ruiner
English
to decay
Spanish
decaer
Italian
decadére,
andare in rovina
German
verfallen.
irfollàre , vrb Definition
lassare o fàere lassare unu logu in medas totus impare
Sentences
su bonu de sa zente fit irfollada in su monte, in tempus de gherra
Translations
French
se disperser,
évacuer
English
to disperse
Spanish
evacuar,
desalojar
Italian
sfollare
German
räumen.