colovrinàre , vrb Definition
giare a bíere o a cumprèndhere una cosa po un'àtera, a ingannia
Synonyms e antonyms
abbovai,
abbuvonare,
coglionai,
coluvronare,
corogliare,
furcare 1,
imbusterai,
imbuvonare,
ingannai,
ingrangugliare,
ingregai,
istusciare,
mariolare,
mariotare,
piocai,
scafai,
trampai
Sentences
si firmat finghindhe assustu tantu chi su maresciallu faghet a cumprèndhere chi est persuasu chi s'ómine no colovrinat pro nudha
Translations
French
tromper,
duper
English
to cheat
Spanish
engañar
Italian
ingannare
German
betrügen.
corogliàre , vrb Definition
giare a bíere, a crèdere una cosa po un'àtera, pigare a ingannu
Synonyms e antonyms
abbovai,
abbuvonare,
coglionai,
colovrinare,
imbaucare,
imbelecare,
imbusterai,
improsae,
ingannai,
ingrangugliare,
ingregai,
istusciare,
piocai,
scafai,
trampai,
transare
Sentences
no s'ischit ite àteru li nesit cussa mariola pro la corogliare ◊ a sos duos amantes si los corogliesit su dimóniu e fatesint su progetu de bochire sa muzere de isse ◊ ma como chi bos isco cuss'astrúscia, su de mi corogliare est corogliadu! (P.Mossa)
Translations
French
rouler,
tromper
English
to make fun of
Spanish
engañar
Italian
corbellare,
trarre in inganno
German
täuschen.
friài , vrb: friare,
fricare,
frigai,
frigare Definition
passare calecuna cosa tocandho in pitzu de un'àtera unu pagu a forte siat po pigare (limpiare, samunare), o pònnere, o fintzes po aconciare un’arremu; fàere freaduras, malandras, a su friga friga cun calecuna cosa; cullonare, pigare a ingannu / ger. friendi
Synonyms e antonyms
afrigongiai,
carasiai,
cariare,
ifricatzare,
scrovinai,
sfrigongiai
/
lúngiri
/
acostanare,
agliagai,
frazare,
inghetare,
iscaldire,
ispitulare,
malandrare
Idioms
csn:
avb. friga friga = acurtzu meda, azummai tochendhe, tochendhe própiu; èssere friga friga = istare sempre tochendhe a un'àteru acurtziendhesili; andhare friga friga = a sachedhadura, coment'e frighendhe; zúghere a unu friga friga = tene tene, acurtzu meda curríndheli fatu pro lu tènnere; frigai s'arrobba = samunare; frigai bèni sa mardi a unu = dàreli unu dispiaghere mannu; frigare su late = acragare, pònnere su cragu a su late; frigare murta, lestincu = arregòllere murta, lestincu
Sentences
s'isterzu cheret bene frigadu pro che li catzare sa cosa atacada ◊ seu andada a frúmini a frigai s'arrobba ◊ in sa pedhe malàida si at frigadu sa pumada ◊ de sa cuntentesa chi teniat fit sempre frighèndhesi sas manos ◊ s'arromana chi frigu parit unu ghetau… ◊ po sa cura de su léndhine si poniat mele in d-unu tzapulledhu e si frigàt fintzes a che dh'arrasigare
2.
custa cintura mi est friendi su tzugu
3.
non mi frigais prus: no aspetu a nisciunus! ◊ male, un'ómine abbistu che lodhe no fit tantu fàtzile a lu frigare!
Surnames and Proverbs
smb:
Frigau
/
prb:
cuadhu friau sa sedha timit
Etymon
ltn.
fricare
Translations
French
frotter,
froisser,
enduire
English
to rub,
to spread
Spanish
frotar,
untar,
engañar
Italian
fregare,
sfregare,
strofinare,
stropicciare,
spalmare
German
reiben,
streichen.
furcàre 1 , vrb Definition
pigare a ingannu, a trampa
Synonyms e antonyms
coglionai,
colovrinare,
igabbare,
imbusterai,
imbuvonare,
improsae,
ingannai,
trampai
Sentences
za ses malu, ma bae ca no mi furcas tue!
Etymon
srd.
Translations
French
tromper
English
to deceive
Spanish
engañar
Italian
ingannare
German
täuschen,
betrügen.
imbaucàre , vrb Definition
pigare a ingannu, a trampa; fintzes meravigliare, ispantare
Synonyms e antonyms
abbovai,
arrebbusai,
coglionai,
colovrinare,
corogliare,
imbusterai,
imbuvonare,
improsae,
ingannai,
ingregai,
istusciare,
mariotare,
piocai,
scafai,
trampai
Sentences
est in debbadas chi bi ponzas contivizu: tantu no mi lasso imbaucare! ◊ unu padronu ricu cun fiaca at imbaucadu su giualzu ◊ s'istintu connoschet bene s'arte de imbaucare s'ómine
Etymon
spn.
embaucar
Translations
French
embobiner
English
to take in
Spanish
engañar
Italian
infinocchiare
German
betrügen.
imbuvonàre , vrb Definition
pigare is àteros coment’e bovos, cun ingannu
Synonyms e antonyms
abbovai,
abbuvonare,
coglionai,
colovrinare,
corogliare,
imbelecare,
imbusterai,
improsae,
ingannai,
ingrangugliare,
mariolare,
scafai,
trampai
Etymon
spn.
embobar
Translations
French
embobiner
English
to dupe
Spanish
engatusar,
engañar
Italian
abbindolare
German
betrügen.
ingannài , vrb: ingannare,
inganniare Definition
pigare a ingannu, cun ingannia, faendho a crèdere una cosa po un'àtera; rfl. fadhire, ibballiare
Synonyms e antonyms
abbovai,
abbuvonare,
arrebbusai,
caramboliai,
coglionai,
colovrinare,
corogliare,
furcare 1,
imbaucare,
imbelecare,
imbusterai,
imbuvonare,
impastociare,
improsae,
ingannisciare,
istusciare,
scafai,
trampai,
transare
Idioms
csn:
i. una fémina = ingraidare e lassare sa fémina chentza isposada, impringiai una fémina e istorraisí; i. unu giuramentu = afartzare, zurare una cosa e fàgherendhe un'àtera
Sentences
bido su frade ch'ingannat su frade, fide vera no pràticat niunu (S.Paulesu)◊ onzunu, mancari inganniendhe, chircaiat de si leare sa parte manna ◊ malaritus siais, óminis cantus seis… sa fémina ingannais sa mirara chi feis!
2.
e si deo t'inganno, gioja mia, in s'ora chi lu giuro mortu sia! ◊ la depet àere ingannada unu furisteri, ca zente nostra candho fachet cussu passu bi abbarrat in mesu pro sèmpere ◊ apoi de tres annus isposus a claru de no m'ingannai dh'iast giurau! (Lai)◊ chi unu ingannat sa pitzoca no bandhat mai bene in su mundhu!
3.
unu giuramentu pigau no si podit ingannai!
Etymon
itl.
Translations
French
tromper
English
to swindle
Spanish
engañar
Italian
ingannare,
sedurre
German
täuschen,
verführen.
mariolàre , vrb: ammariolare Definition
pigare a ingannu, cun ispedientes a manera de portare s'àteru a su chi si bolet / fàghere sa cosa mariolamariola = a trassa, a sa fraissina
Synonyms e antonyms
abbovai,
abbuvonare,
coluvronare,
imbaucare,
imbusterai,
improsae,
ingannai,
ingrangugliare,
piocai,
trampai
Sentences
Pilatu timet mascamente sa traganza de sa piata mariolada dai sos inimigos de Gesús
Etymon
itl.
mariolare
Translations
French
duper,
tromper,
corrompre
English
to cheat,
to corrupt
Spanish
engañar,
estafar
Italian
imbrogliare,
corrómpere
German
betrügen,
verderben.
transàre , vrb: trassai,
trassare,
tressai 2 Definition
odrire o cuncordare trassas, ingannos, males, o fintzes calecuna cosa chi no si depet cumprèndhere bene o no si depet giare a bíere po no s'iscoviare
Synonyms e antonyms
abbovai,
arrebbusai,
colovrinare,
imbusterai,
imbuvonare,
ingannai,
mariolare,
scafai,
trampai
/
cuncodrai
Sentences
comente mi as trassau custa mi podias trassare sa morte ◊ funt tressendi de ndi portai sa rivolutzioni ◊ arrennegaus, funt tressendi su de fai po dhu bociri ◊ is aremigus funt sempri prontus a tressai ◊ cussus sunt trassendi isciacus e furas
2.
cussa fiat sa primu coja chi no iat pótziu tressai, cosa chi no dhi fiat acuntéssia mai ◊ no podiat abbaliai de ai pérdiu sa fémina ch'istimàt e si ponit a tressai fainas lègias
Etymon
ctl., spn.
trassar, trazar
Translations
French
tromper,
intriguer,
machiner
English
to deceive,
to plot
Spanish
engañar,
intrigar,
maquinar
Italian
ingannare,
intrigare,
macchinare
German
betrügen,
anstiften.