Abbreviations Legenda | Symbols Legend

iscorrài , vrb: iscorrare, scorrai Definition segare is corros (fintzes unu solu); segare un'orrugu, una parte, de calecuna cosa; bènnere mancu a un'acórdiu, brigare Synonyms e antonyms iscorrojare / menguai, scorriai Sentences mi ant iscorradu unu boe, una craba 3. cussu est ómine chi at iscorradu! ◊ lassa chi s'iscorrent paribari! ◊ a s'incomintzu funt totus de acordu, e como a chie iscorrat a destra a chie a manca! (Z.Porcu) Etymon srd. Translations French écorner English to dishorn Spanish descornar Italian scornare German die Hörner abbrechen.

iscorrutàre , vrb: iscurrutare, scorrutai Definition bogare, lassare su bestimentu de dolu, acabbare de si bestire a dolu po unu mortu Synonyms e antonyms illutare | ctr. allutare Sentences si sa fémina chi morit est in lutu, dh'iscorrutant e dhi ponent su bestire de gala ◊ cussas si sunt iscurrutatas cun s'abbrítiu de si torrare a cojuare Etymon srd. Translations French quitter le deuil English to come out of mourning Spanish desenlutar Italian sméttere il lutto German die Trauer ablegen.

iscratzàre , vrb Definition segare a tiradura e isperradura, a iscórriu, naes, cambos e cosas deasi (fintzes bestimentu in sa cosidura) Synonyms e antonyms ilgratzare, iscosciai, scascellai Sentences no pighes a cussa camba ca est fine e ndhe l’iscratzas! ◊ comente mi so imbassiadu mi apo iscratzadu sos pantalones in mesu de ancas ◊ su limone si ndh'est totu iscratzadu de cantu ndhe zughet: cheriat afurcarzadu! Translations French déchirer English to break by drawing Spanish arrancar Italian divèllere, scosciare German die Schenkel ausrenken.

ismandroníre , vrb Definition lassare sa mandronia, fàere passare sa mandronia Synonyms e antonyms smandronai, spreitzai | ctr. ammandronare, ammandronire Etymon srd. Translations French guérir de la paresse English to act Spanish desemperezarse Italian spoltronire German die Faulheit austreiben.

ispajolàre , vrb: ispogiolare, ispojolare, ispujolare Definition púnghere su pogiolu, o pojolu, asuta de s'origa Synonyms e antonyms iggannai, irgangare, ispaulare, ispobiai, ispojai, sgraguenai, spuinai Sentences apustis chi l'at dau su corfu a conca, a su porcu, pro che l'acabbare l'at ispojolau su trucu ◊ l'at ispojolau chin s'istillu ◊ ita est, procu, ca dhu bolint ispujai? Etymon srd. Translations French égorger English to slaughter Spanish degollar Italian sgozzare German die Kehle durchschneiden.

ispallaritzàre , vrb Definition inartare is codhos, fàere de codhos coment'e po nàrrere chi de su chi at inténdhiu o dhi ant pediu no ndhe ischit, no ndhe dh'importat Synonyms e antonyms incodhare, ingropire Translations French hausser les épaules English to shrug Spanish encogerse de hombros Italian fare spallucce German die Achseln zucken.

ispallatzàda , nf Definition genia de cropighedhu chi si giaet cun sa manu a su codhu, a parte de apalas, in cunfidàntzia Synonyms e antonyms ispaliotada Sentences candho frades mios murrunzaiant ca nachi fio sa fiza de sa pudha bianca, mamma mi daiat un'ispallatzada Etymon srd. Translations French tape sur l'épaule English to slap on the shoulder Spanish palmada en la espalda Italian pacca sulle spalle German Klaps auf die Schulter.

ispalpedhàre , vrb: isprapedhai, isprapiedhai, isprepedhai, isprepedhiare, ispripiedhare, sprapadhai Definition isperriare deunudotu, apèrrere bene is ogos, is prabaristas, o fintzes àteru Synonyms e antonyms ilbambarriare, irbarriolare, ispamparinare, ispamporionare, isparpalociai, ispitzulinare, sparrancai / abberberedhare, acrabionare, allutzighinare, sparrunchiai / allampare Sentences iat isprapedhau is ogus chi pariant duas làntias ◊ Bissentedhu furiat isprepedhendi is ogus po biri mellus ◊ ispripiedhat sos ogos po cumprènnere si est abbizu o drommidu 2. est abarrau cun is ogus isprapedhaus de sa timoria ◊ est siciau cun is manus isprapiedharas in is ginugus Etymon srd. Translations French ouvrir grand English to open wide Spanish abrir los ojos, abrir de par en par Italian spalancare gli òcchi German die Augen aufsperren.

isperriài, isperriàre , vrb: sperriai Definition sparrunchiai, apèrrere is cambas coment'e po cicire a cuadhu e po cicire a cuadhu etotu, ma dhu narant fintzes in su sensu de pònnere passos, camminare / isperriare sas alas = abbèrrere sas alas pro bolare Synonyms e antonyms acabadhare, acuadhigai, imperriare, intrare, zumpare / sparrancai, sperrioncai Sentences candu mi pigant cussus iscimíngius no ispérriu passu ◊ apena isperriadu su giannile bidia una broca in su cuzolu ◊ e chie mi che torrat a isperriare subra de cussu animalatzu candho deo no apo piús impita? ◊ cussa fit una carreraja chi s’isperriat pro duos sodhos Etymon srd. Translations French écarter les jambes English to open one's legs Spanish despatarrarse, esparrancarse Italian aprire le gambe German die Beine spreizen.

ispertàre 1 , vrb: ispertzare, ispirtzare, ispreciare, ispretare 1, spertzai Definition petenare, bogare de pare is pilos o fintzes sa lana; fintzes illimpiare su logu de s'erba Synonyms e antonyms ispedhitzare, ispizare, pantonai, scabitai, scallitai Sentences isperta, pilu brundhu che seda! ◊ li aiat ispertatu sos pilos de conca chin sos pódhiches ◊ mamma at picau su pètene fine e cumintzau at a m'ispertare ◊ ispertzant su pitzinnu chin pètenes de prata ◊ custa za ne at ispertatu de lana!… Translations French démêler les cheveux English to extricate one's hair Spanish desenredar Italian districare i capélli German die Haare entwirren.

ispitàre , vrb: spiciai Definition ispuntare, segare is puntas, su pitzu; bogare in croba o fai de pruàcia sa bide; segare unu bículu de su corgiolu a sa castàngia po dha pònnere a còere Synonyms e antonyms ispitighedhare, ispuntai, pitare, trapare Sentences ca devet sas perdijas ispilire no s'ispitet sas úngias de sa manu! ◊ sa limba, si la zughes longa, ispitadila! Etymon srd. Translations French épointer, couper le bout, inciser English to blunt, to slit Spanish despuntar, incidir Italian spuntare, incìdere German die Spitze abbrechen, einschneiden.

ispitighedhàre , vrb Definition fàere una segada a sa castàngia po no isciopare orrostindhodha: agiummai coment'e innasedhare (ma no importat inue est fata sa segada) Synonyms e antonyms ispitare, ispitudhare Etymon srd. Translations French inciser les châtaignes English to slit Spanish hacer una incisión en la cáscara de las castañas Italian castrare le castagne German die Kastanien einschneiden.

ispuntài , vrb: ispuntare, spuntai Definition segare is puntas, segare o guastare sa punta, tocare su binu nou; bogare cosa posta a punghidura; cumenciare a bogare, a essire sa punta; rfl. nau de is binos, essire aghedos, guastos Synonyms e antonyms ispitare, scomai / essire / achedare 1 | ctr. acuciai Sentences in binza semus ispuntendhe sa bide ◊ a faedhare male ses avesu: sa limma ti la deves ispuntare! (V.Congias) 3. in Sardigna no passat dí chi no ispuntit unu frori de una mata Etymon srd. Translations French épointer English to blunt, to cut the tip off, to come up, to become sour Spanish despuntar, aparecer, agriarse Italian spuntare German die Spitze abbrechen.

istrocàre 1 , vrb Definition essire o birare s'abba de is surcos tropu prenos, fintzes essire s'abba de su letu de un'erriu, essire de su trocu Synonyms e antonyms besciare, iscarropai Etymon srd. Translations French déborder English to overflow Spanish desbordar Italian esondare German über die Ufer treten.

majonèta , nf Definition genia de fémina bècia, fata a pentzamentu, chi nanca iat a bènnere su note de Pasca de is Tres Gurrès a batire giogos a is piciochedhos… Synonyms e antonyms befana Scientific Terminology fnt Translations French "befana" English befana (kindly old witch who brings children toys at Epiphany) Spanish vieja que trae regalos a los niños para los Reyes Italian befana German Befana, alte, gerechte Hexe, die, nach der italienischen Volksüberlieferung.

mèa , agt, prn: mia Definition agt. e prn. sing. f. de 1ˆ persona sing. chi giaet un'idea de possessu meu, de apartenidura a mimi, a mie, a bortas nau prus che àteru po istima, cun làstima / a./c. a logos sa forma mea currespondhet a sa forma mimi, mimme, mie in cmpl (es. ant faedhau apustis de mea = apustis de mimi, apustis meu) Sentences parto torra pessandhe chin tristesa a cantu ses ciambada, bidha mea ◊ mamma mia bella! ◊ Nostra Segnora mia, azuàdennos bois! ◊ sorre mia, ite ti poto fàghere deo si mancu sos tuos ti ant pótidu azuare? 2. custa domo est sa mia ◊ sa cosa tua a tie, sa mia a mie Etymon ltn. mea Translations French ma (adj.), la mienne (pron.) English my Spanish mi Italian mia German meine, meine, die meine, die meinige.

mèas , agt, prn: mias Definition agt. e prn. pl. f. de 1ˆ persona sing. chi inditat possessu, apartenidura a mimi Sentences deo cufesso sas curpas meas, tue cufessa sas tuas! ◊ deo tenzo sos pitzinnos e sas cosas mias de atèndhere ◊ biadas is amigas mias impari cun is piciocus, passillendi! ◊ ci mi bolet iscurtare dhi depo nàrrere is òperas mias Translations French mes (adj.), les miennes (pron.) English my Spanish mis Italian mie German meine, meine, die meinen, die meinigen.

mediàgu , nm: ammeriagu, meliagru, meraju, mereacru, meriacru, meriaghe, meriagru, meriagu, meriaju, meriarzu, meriaxu, miliacru, miriàciu, miriacru, miriagu, moliagru Definition s'umbra de mesudie, logu e umbra (mescamente de matas mannas) inue su bestiàmene passat is oras de sole prus forte, in istade / fàghere meriaghe = meriare in s'umbra Synonyms e antonyms camadroxu, meriadórgiu, umbraghe Sentences sos masones sunt acuilados in su meraju ◊ sa domo fit unu meraju finas a sero ◊ a oras de sole forte, in istiu, su bestiàmine istat in su meliagru ◊ custos sunt masones fatendhe meriaghe ◊ saludi e bacas in su meriagu, e trigu meda, ma dinai pagu!(A.Mandis)◊ nonnu naraiat "moliagru" e no "meliagru" Scientific Terminology pst Etymon srd. Translations French ombrage English nook where the flock tooks shelter from the sun Spanish sesteadero Italian sito ombróso dóve si ripara il grégge dal sóle German Ort im Schatten, wo die Schafe Mittagsruhe halten.

mèos , agt, prn: mios, mius Definition agt. e prn. pl. m. de 1ˆ persona sing. chi giaet un'idea de possessu meu: chi apartenent a mie, a mimi, chi mi pertocant o fintzes chi dhos istimo, chi dhos sento caros / sos meos, is mios, is mius (nau de gente) = is de domo, is parentes; pisedhos mios!… = ma càstia!… (nau a ispantu, coment'e dispràxius, coment'e sentza nci bolli crei) Sentences maridu meu est su babbu de fizos mios ◊ no chelzo chi su tempus si apadronet de sos pensamentos mios ◊ fizos mios, arretzide sa beneditzione mia! ◊ sos amantes mios como los bido passendhe a un'ancuju ◊ la chíllio in bratzos meos ◊ àbbile ammuntadore, lassa sos anzones meos! ◊ as abbruxau sos sentidos meos ◊ is afetus mius no s'isciollint ◊ dona atentzioni a is cuntzillus mius ◊ a is tempos de is babbais mios furint diferentes medas cosas 2. is mios no bollent a fàere cosas deosi! ◊ sos mios sunt allimidos e isfidant fogu e ferru pro m'iscavare fossos suta de pes ◊ crepint is de crepai, is mius impari a is tuus: sa cosa si at a fai bollendi nosus duus! 3. ell'e tandho, babbutzios mios, no nos dades nudha?! ◊ pisedhos mios, a ndhe cherides bídere de funtzione!…◊ pisedhos mios, a birgonza, a furare! ◊ pisedhos mios, ite fatza sa chi at zutu a mi pedire dinari candho ndhe tenet e mi ndhe depet puru! Translations French mes (adj.), les miens (pron.) English my Spanish míos, los míos Italian miei German meine, meine, die meinen, die meinigen.

nesíre , vrb: niscire, nisire, nisiri, nissire Definition sonare su nare, su nasu, innisire su mucu Synonyms e antonyms inniscire, ischisciare, ischiscire, mucai, sinire Sentences nesíresi su nasu ◊ sos mucadoredhos sunt fatos pro nisire ◊ nísidi su mucu! Etymon srd. Translations French se moucher English to blow one's nose Spanish sonarse, limpiarse las narices Italian soffiarsi il naso German sich schneuzen, sich die Nase putzen.

«« Search again