allimidài , vrb Definizione pònnere o marcare is límines, is làcanas Sinonimi e contrari alindare, allacanai 1, aorare, atremenai.
allimidídu , agt Definizione famiu, cascandho de su fàmene Sinonimi e contrari agganidu, famidu | ctr. atatu, mascadu, satzau Frasi totu assutos e allimididos, fint chirchendhe erbas manigantinas: meliagra, litos betzos, chima, barduminzone (E.Pes).
allimídu , agt: limidu Definizione
nau de ccn., chi no giaet nudha a is àteros, arrestigu; chi bolet totu issu, chi no bolet lassare nudha a is àteros
Sinonimi e contrari
allambridu,
allufiadori,
allupidu,
araganzatu,
bentranu,
calestiosu,
illimidu,
mangiufoni,
pasteri,
sassagoni,
sgalluponi
Frasi
sos mios sunt allimidos e isfidant fogu e ferru pro m'iscavare fossos suta de pes
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
glouton,
goulu,
avare
Inglese
greedy,
glutton,
stingy
Spagnolo
glotón,
avaro
Italiano
ghiottóne,
ingórdo,
avaro
Tedesco
Feinschmecker,
eßgierig,
geizig.
allimiméntu , nm Sinonimi e contrari allurpidura, asuria, inguglioneria | ctr. bonugoro.
allimúsina alemúsina
allimusinài , vrb: lemusinai Definizione pedire s'alimúsina Sinonimi e contrari mendigai, pedulianare.
allincantzíre allicantzíre
allindàre alindàre
allinídu , agt Definizione nau de dolore o sentidu, chi est airau, biu, forte Frasi addaghi ti lassas tènnere dai su disisperu, tandho sas dólimas diventant prus allinidas ◊ su fàmine de s'ódiu piús allinidu non lu tatat sa morte de s'inimigu (G.Ruju).
allinnàdu , pps, agt: allinnau Definizione
de allinnare; nau de erba chi creschet, chi si est fata a linna, intostada; nau de logu, chi si est prenu de linna, de matas, de matedu
Sinonimi e contrari
linnosu
/
intostadu,
sicadinu
/
arburidu
2.
mi apu a torrai allinnada e niedha coment'e un'iscrafajoni ◊ sas ruas li sinzabant sa cara allinnada
3.
su monte est allinnadu ca est dae meda chentza brusiadu
Traduzioni
Francese
ligneux
Inglese
wooden
Spagnolo
leñoso
Italiano
legnóso
Tedesco
hölzern.
allinnadúra , nf Definizione su èssere linna, su si fàere a linna; su male chi benit a un'animale chi at papau sida meda Etimo srd.
allinnài, allinnàre , vrb rfl Definizione
fàere a linna; fàere o segare linna; pònnere linna, comente faent is matas creschendho
Sinonimi e contrari
intostare
/
linnai
2.
issus teniant diritu de allinnai in is arrius
3.
su fenu mi allinnat apetotu - naràt su burricu -
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
lignifier
Inglese
to become wood,
hardening of a grass
Spagnolo
hacerse duro como madera
Italiano
farsi légna,
indurirsi di un'èrba
Tedesco
holzig werden.
allinnàu allinnàdu
allintugliàdu , agt Definizione chi est morindho de fritu Sinonimi e contrari afritoridu, ateterighedhadu.
allintzàre , vrb Sinonimi e contrari allimbriscare Frasi s'ódiu ficatu a tziu Grodhe fit die die prus allintzatu (A.Pau).
allintzonàre , vrb Definizione allebizare, igragalare, pèrdere fortza, nau de sa fògia po farta de abba e fintzes de gente imbeciandho Sinonimi e contrari allizare, acalamai, allartzanai, allebigiare 2. a sa caldana chi est faghinne, sa bide est totu allintzonada (Z.Porcu).
allíntzu , agt Definizione
nau de ccn., chi est o istat ibertandho o disigiandho calecuna cosa de àtere, chi si faet is contos coment'e de dha tènnere in manu
Sinonimi e contrari
apedhiosu
Frasi
fit allintzu ispetendhe a l'azuare ma b'est abbarradu male candho at bidu chi mi ndhe so andhadu! ◊ est allintzu ca li dao custa cosa,ma si fadhit! ◊ allintzu, tue, ca nachi ti pagaiant, ma mi paret chi depes ispetare ancora! ◊ allintzu, deo, ca nachi bi la faghia in duas oras: bàtoro bi ndh'apo postu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
plein d'espoir
Inglese
hopeful
Spagnolo
esperanzado
Italiano
speranzóso
Tedesco
hoffnungsvoll.