limpídhu , nm Definizione pàsculu de atóngiu.
limpidòre , nm: limpiore,
limpiori Definizione
su èssere netu, límpiu
Sinonimi e contrari
limpidesa,
netesa,
netiore
| ctr.
brutore
Frasi
sa domu sua dha connoscint totus in bixinau po bellesa e po limpiori ◊ est aderetzendi su logu e circhendi de fai limpiori
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
propreté
Inglese
brightness
Spagnolo
nitidez
Italiano
nitóre
Tedesco
Reinheit.
límpidu , agt, nm: límpiu Definizione
chi est netu; pane carasau (lentu), pane de trigu fatu cun s'iscete: su límpidu (pane lentu, cotu ebbia, de fresa) si torrat a su forru po dh'assare o arridare
Sinonimi e contrari
lígiu 1,
netu
/
síncaru
/
pódhine
| ctr.
brutu
Modi di dire
csn:
ciurpu, surdu, macu límpiu = tzegu, surdu, macu deretu, deunudotu; assuconau límpiu = arrabiau, assuconadu meda; faidha a sa límpia = furare, trampare, fàghere male in lestresa e cun trassa; bistirisí a límpiu = tramunàresi, bestíresi cun robba neta e noa; segai a sa límpia = totu a unu corpu; farina límpia = scèti; l. che papu de méndula = netu netu
Frasi
portat una camisa noa e límpia ◊ est límpiu che s'oro ◊ si s'ocru tuo est límpidu, totu est lampante! ◊ su celu est límpiu e istedhau ◊ dhoi fiat unu fuedhu malu a cumprèndiri, pagu límpiu ◊ si fiat amorada de Chichitu, ferta a s'orvidada de un'amori límpiu (F.Pilloni)
2.
inibe límpidu, grucuzone, casu, sartitza e durches ◊ at preparatu sas istacas prenas de límpidu e de ogliatzu (G.Albergoni)◊ po sos teracos be fit su chiarzu e s’ordatu, po sos meres su límpidu
3.
dhus bínciu a solu e a manu límpia ◊ nau ca ses macu límpiu, tui! ◊ seu ciurpa límpia: no nci biu nudha! ◊ chi dhu cassat, su crucúciu, ndi dhi segat sa conca a límpiu ◊ fàula límpia, custa! ◊ immui mi bistu a límpiu po andai a crésia ◊ apo fatu unu bisu légiu… mi ndhe soe scidada assuconada límpia!
Cognomi e Proverbi
smb:
Limpiu
Etimo
ltn.
limpidus
Traduzioni
Francese
propre
Inglese
clean,
clear
Spagnolo
limpio
Italiano
pulito,
tèrso,
lìmpido
Tedesco
sauber,
rein.
limpièdha limpidèdha
limpièsa limpidèsa
limpióngiu , nm Definizione su trebballu chi si faet po mantènnere netu unu logu, su laore o àteru, su limpiare Sinonimi e contrari illempionzu, innetadura, innetionzu, innetu 1 Etimo srd.
limpiónzu , agt Definizione nau de calecuna cosa, chi est unu pagu límpiu, chi no est netu deunudotu Etimo srd.
limpiòre, limpiòri limpidòre
límpiu límpidu
limpòra, limpòrra , nf: liporra, lisporra Definizione diferentes calidades de erba Sinonimi e contrari acamingioni, alminzone, ardubinzone, arrimpola, latosa 1, simingioni 1 / lataredha, latosa, lositzu, mammacica 1, mammaluca, nisporra Frasi s'incaungiaiat su pane cun limporra e gureu Terminologia scientifica rbz, Sonchus arvensis, S. oleraceus, S. tenerrimus, Chondrilla juncea, Reichardia picroides Etimo srd.
limpòrra 1 , nf Definizione pei de caboni, un'ispétzia de cicória bona a papare (s'arraighina, coment'e fustinaga)/ l. de campu = àtera creze de erba coment'e tzicória (Geropogon hybridus) Terminologia scientifica rba, Tragopogon porrifolius.
limpòrra 2 , nf Definizione brutore, malesa, cosa bruta Sinonimi e contrari brutore, cadhossímini, cadràngia, incràstiu, lorra, muga, sudre.
límu límmu
limúsina lemósina
limusinài, limusinàre lemusinài
limusinàrtzu , agt Definizione de limúsina, chi est coment'e un'alemúsina Etimo srd.
limusinéri lemusinéri
limússina lemósina
linchínu , nm Definizione su pódhighe prus piticu de sa manu Sinonimi e contrari didighedhu, podhichedhu Terminologia scientifica crn.
linciòla lantzòla