muscídu, múscidu , pps, nm: músciu 1 (mú-sci-u) Definizione de muscire; su muscire Sinonimi e contrari muschiadu / irmúsciu, tzúniu / mudu Modi di dire csn: abarrai citiu a sa múscida = a sa muda, mudu; andharesiche músciu músciu = chentza mancu muschiare 2. nemus at bogau unu múscidu 3. depesta abarrai citiu a sa múscida!
muscíglia, muscílla mocílla
muscimúsci , nm: mussimmussi Definizione
una genia de erba chi narant fintzes bafus de gatu o coa de lèpuri; a logos est su bete o natura de sa fémina, nau in cobertantza
Sinonimi e contrari
cdh. muscimau
Terminologia scientifica
rba, Lagurus ovatus
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
lagure ovale,
queue-de-lièvre
Inglese
hare's tail
Spagnolo
cola de conejo
Italiano
piumino
Tedesco
Hasenschwanzgras,
Samtgras.
muscinài muschiàre
musciníllia , nf Definizione genia de cardu Sinonimi e contrari musciuríglia, mixurida Terminologia scientifica rba.
musciòla , nf: mussoba, mussola, mússula Definizione una genia de pische mannu de mare (ma no est própriu unu pische, difatis est, a diferéntzia de su pische, a ossu modhe)/ calidades diferentes: m. stedhara, m. lisa Sinonimi e contrari canisca, canusu, palombu Frasi eus cassau mussobas matucas mancai de binti chilus e prus! Terminologia scientifica psc Etimo ctl. mussola.
muscionàlla , nf Definizione
noedhus, sa cria de su pische, pischighedhu de naschidórgiu; in cobertantza, cambarada de piciochedhos
Sinonimi e contrari
piciocalla,
pitzinnàglia
Terminologia scientifica
psc
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
alevin
Inglese
new fishes
Spagnolo
alevín
Italiano
novellame dei pésci
Tedesco
junge Fische (Pl.).
musciòne, musciòni , nm: mussone 1, mussoni Definizione genia de pischighedhu piticu / calidades de m.: m. buc'a bentu, m. de arriu, de stani, m. laterinaju longu Sinonimi e contrari imbuscioni, macione / latarina, segretu 1, tzudhitedhu Frasi sa tunina no timit su muscioni (ca su pisci mannu si nci papat su piticu!) Cognomi e Proverbi smb: Mussone Terminologia scientifica psc, atherina hepsetus Etimo ctl. moixó.
muscioríglia , nf Definizione musciuríglia, genia de cardu Frasi dhoi adiat nisporra, gicóia e muscioríglia.
muscíre músci
muscíta macíta
muscítu macítu
músciu , nm Definizione
funighedha fine fata cun pramma
Sinonimi e contrari
cordedha,
filadissa
Frasi
cussu maleitu istringhiat chíngia e músciu a peíderos e padres
Etimo
itl.
muscello
Traduzioni
Francese
ficelle,
cordelette
Inglese
cord
Spagnolo
cuerda fina
Italiano
funicèlla
Tedesco
Schnürchen.
músciu 1 múscidu
músciu 2 múschiu
musciuíra mixurída
musciulíga, musciúliga , nf Definizione chimuzia, linnighedha fine sicada Sinonimi e contrari chercuzu, chimuza, frascuza, ischimuza, mulixia, pampuzia Etimo srd.
musciumàri musciamàri
musciúra , nf: mussura Definizione úrtimu cuartu de sa Luna; note mala de luna candho, a su nàrrere de is piscadores, si púdrigant is arretzas.
musciuría, musciurída mixurída