abbucài , vrb: abbucare, abbuchiare 1 Definizione pònnere istrègios cun sa buca a cara a fundhu, conca a bàsciu, afacaos, o a buca apare (ma fintzes betare cosa a covecadura a un'istrégiu); serrare calecuna cosa, mancari no deunudotu; nàrrere cosa a unu coment’e po dhi tupare sa buca, in su sensu de dhu currègere, de dhi foedhare male, de dhu fàere citire Sinonimi e contrari abbucaciai, abbufiare, currèzere, irmurrare, iscontroriare / serrai / covecare, inconchinare, rebbucai Modi di dire csn: abbucai sa porta = tambàrela unu pagu; abbucare un'àidu, un'abbertura = tupai, serraidhus; abbucai su lentzoru = furriàrendhe unu pagu a subra de s'àtera cuguzura, in conca de letu; abbucaisí = rúere a buca a terra, nadu prus che àteru de isterzu; abbucai su sèmini = carrarzare su sèmene betadu in sa terra arada Frasi nau ca mi nci abbucu a mari chi m'intendu nai "presoni"! ◊ prima ndi est ampuau e apustis si nci est abbucau a iscabiossu ◊ abbuca totu a su cadhaxu! ◊ dèu dep'iap'ai tocau calancunu mucioni e sa pingiada de su trébini si ndi fut abbucada a terra 2. in su cunzadu bi at àidos de abbucare, no b'intret bestiàmine ◊ abbuchedhu bene cuss'àidu, ca sas albeghes podent repítere! 3. su babbu fiat murrungendi e abbuchendi su fillu ◊ su coronellu si ndh'est fichidu e cun boghe alterada l'at abbucadu ◊ dego no ndhe aio cosas de mi nàrrere tue, e mancu commo as de mi abbucare! ◊ si istat bona dh'aiat abbucada canno dh'at intesa faedhanne male! ◊ sa sorre si est posta a fàere sa maca e su frade dh’at abbuchiada Etimo srd. Traduzioni Francese tancer, rabrouer Inglese to reproach Spagnolo colmar, caerse de cabeza, reprochar Italiano abboccare, cadére a tèsta in giù, rimbrottare Tedesco umkippen, mit dem Munde fassen, anlehnen, ausschimpfen.

ispilucíre , vrb: ispilusire Definizione ispilire, tirare is pilos, betare apare is pilos Sinonimi e contrari ispilultiare, ispilurtire, ispilusare, scrabionai, spilliortzai Frasi su bentu a sos cadhos currindhe lis ispilucit sa giua Etimo srd. Traduzioni Francese décoiffer, ébouriffer Inglese to tousle Spagnolo pelar, caerse el pelo, desgreñar Italiano scarmigliare Tedesco zerzausen.

ispilultiàre , vrb: ispilustriare, ispilutziare Definizione ispilire, tirare is pilos, betare apare is pilos Sinonimi e contrari iltzufiare, ispilucire, ispilurtire, ispilusare, scrabionai, spilliortzai 2. ti est falada sa matenna de cogas ispilustriadas (T.Rubattu) Etimo srd. Traduzioni Francese décoiffer, ébouriffer Inglese to tousle Spagnolo caerse el pelo Italiano scarmigliare, scapigliare Tedesco zerzausen.

ispilurtíre , vrb: ispilurtzire, spilursiri Definizione ispilire, tirare is pilos, betare apare is pilos Sinonimi e contrari ispilire, ispilucire, ispilultiare, ispilusare, scrabionai, spilliortzai Etimo srd. Traduzioni Francese décoiffer, ébouriffer Inglese to ruffle Spagnolo caerse el pelo, desgreñar Italiano scarmigliare, scapigliare Tedesco zerzausen.

istrampída, istràmpida , nf, nm: istrampidu, istràmpidu Definizione su istrampare, su pònnere o betare de botu, a cropu, s'isciorrocu chi faet orruendho a cropu una cosa (e sa persona etotu), atzapulandho a terra / a i. = istrampendhe, a faladura a corpu, a frundhinu Sinonimi e contrari istrampa, istrampada / istràmpinu 2. che l'ant postu a istràmpidu e l'ant segadu ◊ rúere a istràmpidu ◊ comente l'ant puntu, ndh'est istupadu su sàmbene a bullone e rutu est a istràmpidu ◊ lassesit annare sas valígias a istràmpidu ◊ comente l'ant dassadu andhare a istràmpidu at iscumeradu che cadhu ◊ in s'iscala no fales a istràmpidu! Etimo srd. Traduzioni Francese chute, coup, bruit sourd Inglese bump, fall Spagnolo caída, ruido producido al caerse Italiano caduta, bòtto, tónfo Tedesco Sturz.

trumbulàre , vrb Definizione orrumbulare, atumbare e furriare a terra, fàere orrúere a furriadura; fintzes illascinare Sinonimi e contrari atumbae, atzupare / arrembulai, arrodulare, boltulare, lodhurare, tambulare, trodhulare / fuzire 2. su bentu fuit a cantu podiat bentulare, pariat de che chèrrere trumbulare sa pinneta ◊ nche at trumbulau s'istrezu de su late Etimo srd. Traduzioni Francese tomber, dégringoler Inglese to fall headlong Spagnolo rodar, caerse Italiano capitombolare Tedesco überschlagen.

«« Cerca di nuovo