abbucài , vrb: abbucare,
abbuchiare 1 Definizione
pònnere istrègios cun sa buca a cara a fundhu, conca a bàsciu, afacaos, o a buca apare (ma fintzes betare cosa a covecadura a un'istrégiu); serrare calecuna cosa, mancari no deunudotu; nàrrere cosa a unu coment’e po dhi tupare sa buca, in su sensu de dhu currègere, de dhi foedhare male, de dhu fàere citire
Sinonimi e contrari
abbucaciai,
abbufiare,
currèzere,
irmurrare,
iscontroriare
/
serrai
/
covecare,
inconchinare,
rebbucai
Modi di dire
csn:
abbucai sa porta = tambàrela unu pagu; abbucare un'àidu, un'abbertura = tupai, serraidhus; abbucai su lentzoru = furriàrendhe unu pagu a subra de s'àtera cuguzura, in conca de letu; abbucaisí = rúere a buca a terra, nadu prus che àteru de isterzu; abbucai su sèmini = carrarzare su sèmene betadu in sa terra arada
Frasi
nau ca mi nci abbucu a mari chi m'intendu nai "presoni"! ◊ prima ndi est ampuau e apustis si nci est abbucau a iscabiossu ◊ abbuca totu a su cadhaxu! ◊ dèu dep'iap'ai tocau calancunu mucioni e sa pingiada de su trébini si ndi fut abbucada a terra
2.
in su cunzadu bi at àidos de abbucare, no b'intret bestiàmine ◊ abbuchedhu bene cuss'àidu, ca sas albeghes podent repítere!
3.
su babbu fiat murrungendi e abbuchendi su fillu ◊ su coronellu si ndh'est fichidu e cun boghe alterada l'at abbucadu ◊ dego no ndhe aio cosas de mi nàrrere tue, e mancu commo as de mi abbucare! ◊ si istat bona dh'aiat abbucada canno dh'at intesa faedhanne male! ◊ sa sorre si est posta a fàere sa maca e su frade dh’at abbuchiada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tancer,
rabrouer
Inglese
to reproach
Spagnolo
colmar,
caerse de cabeza,
reprochar
Italiano
abboccare,
cadére a tèsta in giù,
rimbrottare
Tedesco
umkippen,
mit dem Munde fassen,
anlehnen,
ausschimpfen.
ispilucíre , vrb: ispilusire Definizione
ispilire, tirare is pilos, betare apare is pilos
Sinonimi e contrari
ispilultiare,
ispilurtire,
ispilusare,
scrabionai,
spilliortzai
Frasi
su bentu a sos cadhos currindhe lis ispilucit sa giua
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
décoiffer,
ébouriffer
Inglese
to tousle
Spagnolo
pelar,
caerse el pelo,
desgreñar
Italiano
scarmigliare
Tedesco
zerzausen.
ispilultiàre , vrb: ispilustriare,
ispilutziare Definizione
ispilire, tirare is pilos, betare apare is pilos
Sinonimi e contrari
iltzufiare,
ispilucire,
ispilurtire,
ispilusare,
scrabionai,
spilliortzai
2.
ti est falada sa matenna de cogas ispilustriadas (T.Rubattu)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
décoiffer,
ébouriffer
Inglese
to tousle
Spagnolo
caerse el pelo
Italiano
scarmigliare,
scapigliare
Tedesco
zerzausen.
ispilurtíre , vrb: ispilurtzire,
spilursiri Definizione
ispilire, tirare is pilos, betare apare is pilos
Sinonimi e contrari
ispilire,
ispilucire,
ispilultiare,
ispilusare,
scrabionai,
spilliortzai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
décoiffer,
ébouriffer
Inglese
to ruffle
Spagnolo
caerse el pelo,
desgreñar
Italiano
scarmigliare,
scapigliare
Tedesco
zerzausen.
istrampída, istràmpida , nf, nm: istrampidu,
istràmpidu Definizione
su istrampare, su pònnere o betare de botu, a cropu, s'isciorrocu chi faet orruendho a cropu una cosa (e sa persona etotu), atzapulandho a terra / a i. = istrampendhe, a faladura a corpu, a frundhinu
Sinonimi e contrari
istrampa,
istrampada
/
istràmpinu
2.
che l'ant postu a istràmpidu e l'ant segadu ◊ rúere a istràmpidu ◊ comente l'ant puntu, ndh'est istupadu su sàmbene a bullone e rutu est a istràmpidu ◊ lassesit annare sas valígias a istràmpidu ◊ comente l'ant dassadu andhare a istràmpidu at iscumeradu che cadhu ◊ in s'iscala no fales a istràmpidu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
chute,
coup,
bruit sourd
Inglese
bump,
fall
Spagnolo
caída,
ruido producido al caerse
Italiano
caduta,
bòtto,
tónfo
Tedesco
Sturz.
trumbulàre , vrb Definizione
orrumbulare, atumbare e furriare a terra, fàere orrúere a furriadura; fintzes illascinare
Sinonimi e contrari
atumbae,
atzupare
/
arrembulai,
arrodulare,
boltulare,
lodhurare,
tambulare,
trodhulare
/
fuzire
2.
su bentu fuit a cantu podiat bentulare, pariat de che chèrrere trumbulare sa pinneta ◊ nche at trumbulau s'istrezu de su late
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tomber,
dégringoler
Inglese
to fall headlong
Spagnolo
rodar,
caerse
Italiano
capitombolare
Tedesco
überschlagen.