dragòne , nm: dragoni Definizione
sordau chi cumbatit prus a cuadhu chi no a pei; genia de mata po bellesa, ma chi faet fintzes unu vernissu orrúbiu, tinta, bona po meighina
Frasi
apo a girare dae mata in mata, che bandhidu chi giàgarant dragones
Terminologia scientifica
mtm, dracaena draco
Traduzioni
Francese
dragon,
sang de dragon
Inglese
dragoon,
tarragon
Spagnolo
dragón,
drago de Canarias
Italiano
dragone,
sàngue di drago
Tedesco
Drachenbaum.
dragonèra , nf Definizione
erriu de abba chi curret asuta de terra
Sinonimi e contrari
tragonaja
Etimo
itl.
dragone
Traduzioni
Francese
cours d'eau souterraine
Inglese
subterranean water flow
Spagnolo
curso de agua subterráneo
Italiano
flusso d'àcqua sotterràneo
Tedesco
Höhlenfluß.
dúdhuru , agt, nm Definizione
foedhu chi si narat a disprétziu candho unu mannu faet che is criaduras
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
grand enfant
Inglese
great big baby
Spagnolo
crío,
niño de la rollona
Italiano
bambinóne
Tedesco
Kindskopf.
duràghe , agt Definizione
nau de frutos, chi giughent sa prupa aghedhosa, tostada, chi no istacat de s'ossu
Sinonimi e contrari
orrósigu
| ctr.
isperrache,
ispitzigaditu
Frasi
su péssighe duraghe est prus saboridu de s'àteru
Traduzioni
Francese
pavie
Inglese
clingstone
Spagnolo
fruto de carne dura
Italiano
duràcino
Tedesco
hartfleischiger.
ebrighína , nf Definizione
genia de maladia de is brebès
Terminologia scientifica
mld.
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
varioloïde
Inglese
sheep-pox
Spagnolo
viruela de ovejas
Italiano
vaiolòide
Tedesco
Schafpocken.
edrósu , agt Definizione
chi est ammontau de follaera, chi portat edra
Frasi
in cue b'at unu muru edrosu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
couvert de lierre
Inglese
ivy-mantled
Spagnolo
cubierto de hiedra
Italiano
ederóso
Tedesco
Efeu…
erbamòdhi , nf Definizione
duas genias de erba
Terminologia scientifica
rba, Fedia graciliflora, Valerianella locusta
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
corne-d'abondance
Inglese
african valerian,
fedia cornucopia
Spagnolo
trompetillas,
lechuga de campo
Italiano
lattughèlla
Tedesco
Afrikanischer Baldrian,
Ackersalat.
erbastérria , nf Definizione
custu númene dhu narant a diferentes genias de erba: sa Frankenia pulverulenta, sa Frankenia laevis, sa Plantago coronopus (bona a papare e si prantat puru), s'erba de chentu nodos Polygonum aviculare, sa Polygonum maritimum
Terminologia scientifica
rba, Plantago coronopus
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
plantain corne de cerf
Inglese
buck’s horn plantain
Spagnolo
estrella de mar,
hierba estrella
Italiano
minutina,
erba stella
Tedesco
Schlitzwegerich.
erbiàtus , nf Definizione
erva pútita, de batos, de arresfrius (su fragu faet a istúrridos)
Sinonimi e contrari
allupaguadhu 1,
brunedha,
isculabadedhas,
issopo,
mantedhada 1,
mummuleu,
murguleu 2,
sudorea
Terminologia scientifica
rbc, Teucrium marum
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
herbe aux chats
Inglese
cat thyme
Spagnolo
tomillo de gato
Italiano
maro
Tedesco
Katzengamander.
fadhísa , nf: fadhixa Definizione
chinisu, cussu budhiu asuta de sa braxa; su fogu etotu
Sinonimi e contrari
cardufari,
fairivàiri
Frasi
si sa Sardigna sighit a bruxare goi no at a passare annos meda chi s'at a reduire a un'ísula de fadhixa ◊ coghiat sa cótzula in sa fadhixa
Etimo
ltn.
*falliva
Traduzioni
Francese
cendre sous la braise
Inglese
hot ash
Spagnolo
ceniza caliente debajo de las brasas
Italiano
cinìgia
Tedesco
Glutasche.
fairivàiri , nm: farivàiri,
farivari,
frarivrari Definizione
chinisu biu e giai orrúbiu de cantu est budhiu meda asuta de sa braxa, tanti ca faet a dhue còere cosa (patata, castàngia, ou)
Sinonimi e contrari
calduchinu,
cardufari,
fadhisa
Frasi
cust'ou at a èssi prus saboriu si dhu fia tebidebi in su fairivàiri? ◊ s'istrumpat in s'arena finivini che pisita in su farivari ◊ allorigados in su farivari, mesa bentre tizirint in caentu…
Etimo
ltn.
flagrare
Traduzioni
Francese
cendre sous la braise
Inglese
hot ash
Spagnolo
ceniza caliente debajo de las brasas
Italiano
cinìgia
Tedesco
Glutasche.
fallàda , nf: fellada,
velada Definizione
bestimentu: ispétzia de corpitu chi usant is féminas e chi si portat chentza abbutonare
Terminologia scientifica
bst
Etimo
itl.
velada
Traduzioni
Francese
casaque
Inglese
bodice
Spagnolo
corpiño de mujer abierto
Italiano
giubbettóne delle dònne
Tedesco
eine weibliche Westesorte.
fàlsas , nf: faltzas,
fartzas,
fatzas,
fratzas Definizione
parte de s'animale: est un'ammassu de gràndhulas casi in figura de globbu, chi si format asuta de su grassu
Sinonimi e contrari
fatzixedhas
Frasi
si dhi portasta pisci o anguidha de arriu, o butonis, o fartzas, o ciorbedhus, ti preparàt su fritu in cuatru fuedhus! (I.Cogotti)
Etimo
ltn.
falsus
Traduzioni
Francese
ris de veau
Inglese
sweetbreads
Spagnolo
lechecillas,
mollejas de ternero
Italiano
animèlle del vitèllo
Tedesco
Kalbsgekröse.
fàrre , nm: farri,
farru Definizione
sa farra de s'órgiu, de su trigumoriscu; si narat fintzes de sa simbuledha cota in su brodu
Cognomi e Proverbi
smb:
(Arre, Arris), Farre, Farris, Farru
Etimo
ltn.
farris
Traduzioni
Francese
farine d'orge
Inglese
barley flour
Spagnolo
harina de cebada
Italiano
farina d'òrzo
Tedesco
Gerstenfuttermehl.
fartzía , nf: fratzia Definizione
erba chi no infundhet, genia de fílighe a fògias finedhedhas, pitichedhas, chi creschet in logu de abba e in pitzu de is orrocas carragiadas de lanedha
Sinonimi e contrari
fatzina,
pampinella 1
Frasi
curàndhesi a marruju e a fratzia, no cheriat mutire su dotore (Z.A.Cucca)◊ bufaiant arculentu, fratzia, pistidhori, sentziana, doradilla e àteras ervas pro meichina
Terminologia scientifica
rba, adiantum capillus-veneris
Etimo
ctl.
falzía
Traduzioni
Francese
cheveu-de Vénus (bot.)
Inglese
maidenhair
Spagnolo
cabellera de Venus,
culantrillo de pozo
Italiano
capelvènere
Tedesco
Venushaar,
Frauenhaarfarn.
faturànte, faturànti , nm Definizione
chie còmporat bestiàmene po dhu torrare a bèndhere
Sinonimi e contrari
carnanseri
Traduzioni
Francese
marchand de bétail
Inglese
cattle dealer
Spagnolo
comerciante de ganado
Italiano
commerciante di bestiame
Tedesco
Viehhändler.
fatuvàtu , avb Definizione
luego, deretu apustis, avatu; dónnia pagu tempus, dónnia tanti, tanti bortas, a físciu (itl. fintzes periodicamente)
Sinonimi e contrari
ifatu
/
atoratora,
fissientementi,
otora
Frasi
s'undha andhat e benit e paret chi li apat mandhadu fatuvatu s'ànima de su fizu emigradu ◊ at leadu prémiu Fulanu e fatuvatu Fulana ◊ caminaiat fatuvatu a sa mama
2.
fatuvatu mi ndhe la bido in domo ◊ fatuvatu andaus a bíngia a candu po una cosa a candu po un’àtera ◊ sos lampos fatuvatu allumant de fiama s'orizonte ◊ fit una candhela a carburu e fatuvatu mi lassaiat a s'iscuru ◊ fatuvatu mi torras a sa mente
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
aussitôt après,
souvent,
de temps en temps
Inglese
at once,
close,
often,
at intervals
Spagnolo
luego,
enseguida,
a menudo,
de vez en cuando
Italiano
sùbito apprèsso,
spésso,
sovènte,
a intervalli
Tedesco
daneben,
oft,
in Abständen.
feleòga , nf Definizione
foressia de fele
Terminologia scientifica
mld
Traduzioni
Francese
perte de bile
Inglese
bale leak
Spagnolo
pérdida de bilis
Italiano
colerragìa
Tedesco
Gallenfluß.
fermesílicu , nm: fermisílicu Definizione
su greme chi faet sa seda
Sinonimi e contrari
sílicu
Terminologia scientifica
crp, bombyx mori
Traduzioni
Francese
ver à soie
Inglese
silkworm
Spagnolo
gusano de seda
Italiano
baco da séta
Tedesco
Seidenraupe,
Seidenwurm.
ferrínu, férrinu , agt Definizione
de ferru, forte che ferru, chi giughet o cuntenet ferru / erba ferrina o de ferru = Piptatherum miliaceum
Sinonimi e contrari
ferrinzu
Frasi
sa preda ferrina bogat coment'e ruinzu chi ndhe faghet rúere fintzas s'intúnigu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ferrifère,
semblable au fer
Inglese
ferriferous,
iron-like
Spagnolo
ferroso,
de hierro
Italiano
ferrìfero,
ferroso,
ferrigno
Tedesco
eisern.