ferrínzu , agt Definizione
chi est forte che ferru
Sinonimi e contrari
ferrinu
2.
mancari siat betzu est ancora ferrinzu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
de fer
Inglese
hard
Spagnolo
férreo,
de hierro
Italiano
fèrreo
Tedesco
eisern.
ferrítu , nm Definizione
orrugu de ferru piticu, fine; agu de mígia, genia de aina, de ferru o àteru metallu, longhitu e fine, a punta, po fàere tessíngiu a manu (ferritu de fai mígias)
Sinonimi e contrari
busa,
busoni
Modi di dire
csn:
fàghere in ferritos = triballare, tèssere sa lana a ferritos (pro fàghere peuncos, gorfos e gai); macarrones de ferritu = fatos a busa, longhitos, fines e istampaos a zisa de canna
3.
titia chi tenzo fritu, no lu poto baliare… macarrones de ferritu ndhe cherio manigare!
Terminologia scientifica
ans
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
aiguille à tricoter
Inglese
tip,
spindle
Spagnolo
aguja de media
Italiano
ferrétto
Tedesco
kleines Eisen,
Stricknadel,
Häkelnadel.
fiàdu , nm, nf Definizione
css. animale mannu de petza (baca, brebè, cuadhu, e àteru); nau in cobertantza (fintzes fiadedhu), una calesiògiat persona, nau unu pagu a disprétziu, bolendho nàrrere chi no est tanti persona bona, e si narat fintzes de bobboi (unu pagu a brulla, po erríere)/ min. fiadutzu
Sinonimi e contrari
animabi,
pecus
Modi di dire
csn:
malu fiatu = fiadu malu, cristianu pagu bonu; fiadu berbeghinu, béchinu, bulu, fiadu minudu (animali piticu); fiadu russu = animali mannu
Frasi
ite bella fiadu, cussa baca! ◊ su pastore deviat dare contu a unu fiotedhu de fiados berveghinos ◊ li ant regaladu fiados minudos e fiados russos ◊ in su saltu paschiat paritzos fiadutzos ◊ fia teracu anzenu ma mi ndhe essei e mi ponei abbandha cun fiados mios
2.
arratza de fiadu chi at buscadu, a maridu, Fulana: mandrone de prima calidade!
Traduzioni
Francese
bête,
pièce de bétail
Inglese
beast,
head (of cattle)
Spagnolo
cabeza de ganado,
res
Italiano
béstia,
capo di bestiame
Tedesco
Vieh,
Tier.
filèra 1 , nf: filiera Definizione
conca de prentza; genia de aina po filetare tubbos o àteru de metallu; àtera aina po istirare su filigranu de oro, de prata
Sinonimi e contrari
scóliu
Terminologia scientifica
ans
Etimo
itl.
filiera
Traduzioni
Francese
vis mère,
filière,
laminoir
Inglese
female screw,
rolling mill,
draw plate
Spagnolo
macho de roscar,
hilera,
laminador
Italiano
madrevite,
trafila,
laminatóio
Tedesco
Gewindemutter,
Zieheisen,
Röhrenziehring,
Walzmaschine.
filetài , vrb Definizione
pònnere oru o filu de oro a calecuna cosa
Traduzioni
Francese
border d'or
Inglese
to edge (with gold)
Spagnolo
bordar de oro
Italiano
orlare d'òro
Tedesco
mit Gold umranden.
filitzía , nf Definizione
genia de filu de linu, forte
Sinonimi e contrari
arrefa
Terminologia scientifica
ts
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fil
Inglese
twist
Spagnolo
hilo de lino
Italiano
réfe
Tedesco
Flachszwirn.
finantzéri , nm: finantzieri Definizione
guàrdia de finantza; chie istúdiat e connoschet is chistiones de sa finantza o amministrat dinare
Sinonimi e contrari
finantza
/
banchieri
Terminologia scientifica
prf
Traduzioni
Francese
agent de la "Guardia di Finanza"
Inglese
custom officer,
financier
Spagnolo
guardia de la policía fiscal,
financiero
Italiano
finanzière
Tedesco
Zöllner,
Zollbeamte,
Steuerfahnder,
Finanzier.
findeàgiu, findeàju , nm Definizione
chie faet su findeu, o fintzes àtera pasta
Sinonimi e contrari
fianderi
Terminologia scientifica
prf
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fabricant de pâtes alimentaires
Inglese
pasta maker
Spagnolo
fabricante de pastas almenticias
Italiano
pastàio
Tedesco
Nudelmacher.
fiòca , nf: floca,
froca Definizione
tàpile, orrughedhu de nie comente calat de is nues candho niat, ladu e fine; s'abru de s'ou iscumbatau cun tzúcuru fintzes a essire biancu nidu e coment’e ispruma / min. frochita, froca minuda a zisa de suchitu; àcua froca = abba astrada, frita meda; fritu (agt) che fioca = fridu meda
Sinonimi e contrari
atògia,
ispiàtzulu,
pàmpula,
solla,
tadhàine
Frasi
a bàtiles falada est sa fioca, cobertu at pastura, linna e roca ◊ fit una die de iberru mala e frita, fit frocandhe a froca lada
2.
po fai sa turta s'abriou si pesat a froca
3.
sos iltrunellos sunt acudindhe che a sa fioca, a su gialdinu ◊ totu gallizendhe a chie la podiat bogare prus bella, sas fàulas fint falendhe che a sa froca! (M.Dore)
Cognomi e Proverbi
smb:
Fiocca
Terminologia scientifica
tpm
Etimo
ltn.
floccus
Traduzioni
Francese
flocon de neige
Inglese
snowflake
Spagnolo
copo de nieve
Italiano
fiòcco di néve
Tedesco
Schneeflocke.
forési, foréssi , nm: fresi,
froesi,
fruesu,
furesi,
furesu Definizione
orrobba téssia grussa, de lana sarda, prus che àteru tintu a niedhu impreau po costúmenes / nighedhu che furesi (de s'arrennegu) = nau de ccn., arrennegau meda
Sinonimi e contrari
goresi
Frasi
de furesi, de pinzos e tapetos ndhe at téssidu unu premiarzu ◊ cun d-unu palmu de fresi lu bestis gioga gioghendhe! ◊ sunt imbreagos chi cunfundhent sos fresis chin sas sedas ◊ in sa càscia bi at cannas de fresi, lentolos de linu, costúmenes ricamados
2.
sa bidha fit torrata unu burdellu niedhu che furesi
Cognomi e Proverbi
smb:
Fresi, Furesi
/
prb:
mezus furesi ischidu chi no segnore molente
Terminologia scientifica
ts
Etimo
ltn.
fore(n)sis
Traduzioni
Francese
"orbace" (étoffe sarde en poil de chèvre)
Inglese
coarse woollen fabric (from sardinia)
Spagnolo
tejido de lana
Italiano
orbace
Tedesco
grobes Wollzeug.
forredhàju , nm Definizione
cussu chi faet e bendhet sa castàngia orrostia
Terminologia scientifica
prf
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
marchand de marrons
Inglese
roast chesnut seller
Spagnolo
vendedor de castañas asadas
Italiano
caldarrostàio
Tedesco
Kastanienröster.
fossòne, fossòni , nm Definizione
genia de frore (che a su tzafaranu) chi faet in montes artos e si aperit fintzes cun su nie, in freàgiu
Frasi
intr'e sa nia si apubat su fossoni (T.Piredda)
Cognomi e Proverbi
prb:
candho frorit su fossone no si morit prus anzone
Terminologia scientifica
frs, Leucojum vernum, Galanthus nivalis
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
perce-neige
Inglese
snowdrop
Spagnolo
campanilla de invierno
Italiano
bucanéve
Tedesco
Märzglöckchen,
Märzbecher,
Frühlingsknotenblume,
Schneeglöckchen.
frachèsa 1 , nf: afrachesa* Definizione
genia de budhiore chi benit a totu sa carena (ma fintzes po basca)
Sinonimi e contrari
apoporada,
bura,
frachígliu,
pampori
Frasi
soi totu cun sa trémula e a frachesas ◊ si proit andat bèni, bastus chi no fatzat frachesa de soli
Traduzioni
Francese
bouffée de chaleur
Inglese
flush (hot)
Spagnolo
vaharada de calor
Italiano
vampata di calóre
Tedesco
Hitze,
Glut.
framíu, fràmiu , nm: frammiu,
fràmmia,
fràmmiu,
frumiu Definizione
iscoba fémina, genia de linna chi abbarrat a tupa, a fògia finevine, minuda, fioredhu piticu biancu: faet un’arraighina grussa bona po fàere pipas e carbone; framiu dhu narant fintzes a css. linnighedha fine po allumiare fogu o inchèndhere su forru, e frumiu po ogiastedhu bàsciu
Sinonimi e contrari
cantentarzu,
castagnarza,
ghidhostra,
idhostra,
salina 1,
túfera
Frasi
de s'arraegina de su fràmmiu faent is pipas
Terminologia scientifica
mt, Erica scoparia
Etimo
ltn.
flammeus
Traduzioni
Francese
bruyère
Inglese
heather
Spagnolo
brezo de escobas
Italiano
scópa gentile
Tedesco
Besenkraut.
francúdu , agt: francutu Definizione
chi portat farrancas; in cobertantza, furone
Sinonimi e contrari
brancudu
/
furànciu,
ungrudu
Frasi
cussu est unu satanassu francudu ◊ cussos sont lupos francutos!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
armé des serres,
rapace
Inglese
claw provided,
predatory
Spagnolo
con garras,
de presa
Italiano
provvisto di artìgli,
rapace
Tedesco
klauig.
fressúra , nf: frisciura,
frissura Definizione
sa parte de su corpus fata de coro, prumone, figau e isprene (de is animales bochitos,si costumat meda a dha fríere)/ circai o agatai ossus in sa frisciura = bídere male o cosa male fata fintzas inue no bi ndh'at
Sinonimi e contrari
corada,
revea
Frasi
a chie cheret comporare concas, cordas, fressuras e immertzados! ◊ ma nara, non ndi apu a depi bogai is frisciuras a foras, po mi ponni custa giacheta?!
2.
ita mala frisciura chi ti at postu mamma tua… bascitedha e fungura, no isbélias mancu nua!
Cognomi e Proverbi
smb:
Fressura, Frissura
Etimo
ltn.
frixura
Traduzioni
Francese
fressure
Inglese
liver and lights
Spagnolo
asaduras de res
Italiano
coratèlla
Tedesco
Geschlinge.
frobbàdu , nm Definizione
una calidade de àghina bianca, e de binu, chi assimbígiat a su nuragus
Traduzioni
Francese
raisin "torbato"
Inglese
kind of white grapes
Spagnolo
cepa de uva blanca y el vino que da
Italiano
torbato
Tedesco
eine sardische Wein sorte (trauben).
fronígliu, froníllu , nm: frunígliu,
frunílliu,
frunillu Definizione
genia de forredhu piticu a forma de tumbarinu (cilindru), de làuna, fatu cun d-un'isportellitu e intrau, de longu, firmu in d-unu ferru coment’e ischidone po turrare cafei
Sinonimi e contrari
aturradore,
forronile,
trunillu,
turronellu
Frasi
si fit biendhe su cafè chi aiat turradu cun su fronillu ◊ cudha femminedha torrait a domo sua e che poniat in su fogu su frunillu e turrait sos pacos granos de cafè
Etimo
spn.
fornillo
Traduzioni
Francese
brûloir
Inglese
coffeeroaster
Spagnolo
tostador de café
Italiano
tostacaffè
Tedesco
Kaffeeröstmaschine.
fundhuràssu , nm Definizione
duas calidades de erba: a) erba de porcus, erba o latuca porchina, b) limba, língua e fintzes origa de cani
Sinonimi e contrari
limbuda 1,
lolloiosa
/
nughenughe 1
Terminologia scientifica
rba, Echium plantagineum, Cynoglossum creticum
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
langue-de-bœuf,
cynoglosse
Inglese
dog's tongue
Spagnolo
viborera,
lengua de perro
Italiano
lìngua bovina,
cinoglòsso
Tedesco
eine Natterkopfsorte (Echium),
eine Hundszungesorte (Cynoglossum).
fungubísinu , nm: fungupísina Definizione
busina de matzone o tebbacu de margiani, genia de codrolinu, pitichedhedhu, chi, candho est passau, istrecandhodhu faet coment'e unu bufietu (e po cussu dhi narant fintzes sa fodhe)
Sinonimi e contrari
bussamariana,
buscicaninu,
fogubíssimu,
ispiscinifogu,
pisinache 1,
scapavumu
Terminologia scientifica
atn, Lycoperdon bovista
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
vesse-de-loup
Inglese
puffball
Spagnolo
pedo de lobo
Italiano
véscia di lupo
Tedesco
Bovist,
Bofist.