cannutígliu , nm: canotígliu Definizione
filu de prata o de oro po borderia
Etimo
spn.
canutillo
Traduzioni
Francese
fil d'argent ou d'or à broder
Inglese
silver or gold yarn for imbroidery
Spagnolo
canutillo
Italiano
filo d'argènto o d'òro per ricami
Tedesco
Silber-oder Goldstickgarn.
càntara 1 , nf Definizione
càntigu o chistionu chi giaet ifadu / ómine de c. = ifadosu
Sinonimi e contrari
làntara,
laredha,
mémula,
taja
Frasi
ne portat una de càntara, cussu!…
Cognomi e Proverbi
smb:
Càntara
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
chant ou parler agaçants
Inglese
singing
Spagnolo
cantilena
Italiano
canto o parlare noióso,
stucchévole
Tedesco
eintöniger Gesang.
chimíre , vrb Definizione
nau de erbas, fàere o bogare sa chima o candhelita ue faent su frore
Sinonimi e contrari
abbrabai,
abbrossare,
frunzire 1,
inchimire,
inceurrare,
ingrilliri,
tidhire
/
folai,
indobiri
Frasi
beda, tzicória, litos betzos e gai si che chimint comente intrat beranu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
bourgeonner
Inglese
to sprout
Spagnolo
germinar,
brotar
Italiano
germogliare,
fare il gètto o stèlo di alcune èrbe
Tedesco
sprießen,
treiben.
còntra 1 , nf: cronta 2,
cronte Definizione
logu artu, atza, oru de unu monte ue faet a iscrébigu, fintzes su muru de unu putzu; pedra manna, orroca, muntone de pedra
Sinonimi e contrari
bica,
monte
/
roca
Frasi
sa sírcia àrtziat plena de àcua e tui incarendidí in sa cronta ti miras in funtana ◊ un'ómine ndh'est istupau de una cronta
2.
poita custa cronta chi una dí fiat pani no si lassat prus cumossai? ◊ una perda ndi est arruta de una contra ◊ e cumenti ti dha passas cuendididha in cussas crontas? ◊ iat pensai de pigai a sa cronte po s'impostai a candu passàt calincunu sirbone
Terminologia scientifica
slg
Traduzioni
Francese
contrefort,
falaise à pic
Inglese
edge,
protrusion,
vertical side
Spagnolo
saliente
Italiano
sporgènza,
spónda o paréte a picco,
contraffòrte
Tedesco
Vorsprung,
Überhang,
Strebemauer.
costàna , nf Definizione
donniuna de is tzivinedhas frucaxadas chi si ponent in su carru in forma de arrestellu po usu de seidare trigu messau; is costaos de sa pica, de su lacu, de un'istrégiu; su muru a inghíriu de unu putzu; freadura in costas de un'animale / sas costanas de su carru sunt fatas cun bàtoro cannelas e bàtoro ultedhos (listellos): sas primas ficadas in su fundhu de su carru, sos àteros intrados in sas cannelas parallelos a su fundhu e muntesos frimmos cun sos tisidhos; c. de porta = antarile
Sinonimi e contrari
costazera,
zerda 1
/
malandra
Frasi
teniat trabballu meda: arrodas de fai e de arrangiai, butus e carrus cun is costanas segadas
2.
sas costanas de sa córbula, de sa padedha, de su furru, de su poju, de su carru ◊ candu su forru est intrebigau si connoscit a su colori de is costanas ◊ sa mama dh'at ciciu in sa cadiredha a tres costanas, su pipiu
3.
colaiat in costanas de istradone
4.
est una calarina tota a costanas, romasa romasa
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
paroi d'un récipient
Inglese
sides (container)
Spagnolo
costillas
Italiano
fianchi di un recipiènte o sìmili
Tedesco
Seiten eines Gefäßes.
cundòta , nf Definizione
su tubbu mannu chi batit s'abba o àteru a unu logu
Traduzioni
Francese
conduit
Inglese
pipe (water)
Spagnolo
cañería,
conducto
Italiano
condótta d'àcqua o sìmili
Tedesco
Leitung.
derrúere, derrúghere , vrb: derrúiri,
dirrúere,
dirrúghere Definizione
su si lassare andhare de male in peus, chentza si tènnere contu; batire o lassare andhare una cosa, unu logu o a unu de male in peus, fàere andhare male, fintzes isconciare
Sinonimi e contrari
arroinare,
atzimare,
derrocai,
dirruire,
dissantarare,
ifasciare,
irderrúere,
iscalabrare,
isciarrocai,
isciusciai,
ispèldere,
istrossare
Frasi
sa pitzoca est derrughèndhesi de su totu chi no fachet a la bíere! ◊ sa domo chi no b'istat neune si che derruet ◊ mortu su mere, s'ortu si ch'est derrutu, irbandhonadu ◊ màniga ca sinono ti derrues peus cun custas meighinas!
2.
cussa cosa derrughet sa pessone piús sana ◊ custos canes arestes nos sunt dirruinne ◊ dirruo sos camasinos chi apo e ndhe fràigo piús mannos
Etimo
ltn.
deruere
Traduzioni
Francese
tomber en ruine,
ruiner
Inglese
to ruin
Spagnolo
arruinarse,
arruinar,
derrumbarse
Italiano
andare o mandare in rovina,
dissestare
Tedesco
verfallen,
ruinieren.
discumbidài , vrb Definizione
nàrrere o giare a ischire chi su cómbidu o brindhu no si faet prus, o chi a su cómbidu no si dhue andhat
Frasi
mi seu discumbidau e no dhoi andu
Traduzioni
Francese
révoquer,
annuler une invitation
Inglese
to cancel
Spagnolo
desconvidar
Italiano
revocare o disdire un invito
Tedesco
eine Einladung absagen.
doradíglia, doradílla , nf: durundilla Definizione
una genia de fílighe chi creschet in is muros e perdigàrgios
Sinonimi e contrari
dorafilla
Frasi
bufana arculentu, frazia, pistidhori, sentziana, doradilla e àteras ervas pro meichina
Terminologia scientifica
rba, ceterach officinarum
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
cétérac
Inglese
kind of fern
Spagnolo
doradilla
Italiano
èrba rùggine o félce dorata
Tedesco
Milzfarn.
éni , nm: enis,
éniu Definizione
genia de mata, tóssica, chi faet linna bona, tostada e forte meda: a sa birilla (frutu) chi faet dhi narant giurixedha
Sinonimi e contrari
eli,
linnarrúbia,
longhivresu,
tàsaru,
tassu
Cognomi e Proverbi
smb:
Enis
Terminologia scientifica
mt, Taxus baccata
Etimo
srdn.
Traduzioni
Francese
blaireau
Inglese
yew (tree)
Spagnolo
tejo común
Italiano
àlbero della mòrte o tasso
Tedesco
Eibe.
erbalònga , nf Definizione
erba de púlighe o de púlixi, erba niedha, tzípiri burdu
Terminologia scientifica
rba, Plantago afra
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pulicaire
Inglese
fleabane
Spagnolo
zaragatona
Italiano
pulicària o psìllio
Tedesco
Flohsamen.
fundhàrzu , nm Definizione
fundu de cosa prantada chi at fatu bellu, mannu, créschiu meda
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
grosse touffe
Inglese
tuft
Spagnolo
cepa grande
Italiano
gròsso césto o céspo
Tedesco
Büschel.
giuncumàsciu , nm: zuncumascru Definizione
giuncu a cambu tundhu, forte, longu longu, bogat su frore unu pagu asuta de sa punta e punghet, faet in logos de venadórgiu, a molas mannas, s'impreat murtu (atrotigau) e irmurtidu po acapiare o àteros trebballos: a logos dhi narant sinniga, tinnia, tzinnia, chi funt fintzes àteras genias de erba chi si assimbígiant
Sinonimi e contrari
tinnia
Terminologia scientifica
rba, Juncus acutus
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
jonc épineux,
j. piquant
Inglese
reed
Spagnolo
junco espinoso
Italiano
giunco spinóso o pungènte
Tedesco
stechende Binse,
stachelige Binsensorte.
grugugliòni, grugullòni , nm: gruguzone 1,
gruguzoni,
grulloni,
gurgugione,
gurgulloni Definizione
babbaurru de trigu, bobboi pitichedhu, chi ponet in su trigu incungiau e dh'istampat, totu
Sinonimi e contrari
alguzone,
ilguzone,
orguloni,
suzone
/
cdh. giulgudhoni
Terminologia scientifica
crp, calandra granaria
Etimo
ltn.
gurgulione(m)
Traduzioni
Francese
charançon,
puceron
Inglese
weevil
Spagnolo
gorgojo,
cuco
Italiano
punteruòlo del grano o calandra,
gorgoglióne
Tedesco
Kornwurm,
Kornkäfer,
Kornkrebs.
iciòcoro , nm: isciòcoro,
issòcoro Definizione
cimacioci, genia de erba chi faet fògias mannas, ladas, tzudhosas, arrasposas, frorighedhu grogo: sa candhelita modhe, unu pagu marigosa, est bona a papare
Sinonimi e contrari
artiòcoro,
ciòcere,
cioci,
ciòcoro,
culurassu,
entiòcoro,
fiòcaru,
intiòcoro,
soci,
tucaredhu,
tziòcoro*
/
cdh. sciòcaru
Terminologia scientifica
rbz, Helminthotheca echioides
Traduzioni
Francese
picride fausse-vipérine
Inglese
bristly oxtongue
Spagnolo
arpell,
arpellet
Italiano
aspràggine o lattaròla pungènte
Tedesco
Natterkopfartiges,
Bitterkraut.
ilviàre , vrb: irbiare,
irviare,
isviare,
iviare Definizione
pèrdere o fàere pèrdere tempus, tènnere o giare istrobbu; fintzes cambiare camminu, orruga, fàere a mancu, evitare, fintzes firmare unu fàere po unu pagu, cessare unu tanti de tempus
Sinonimi e contrari
isdrobbare
/
cassiare,
disviare
/
tasire
Frasi
no m'irbies, no mi perdas tempus ca tenzo presse! ◊ amus irbiadu ca fimus tratesos faghindhe àteru ◊ che at bénnidu zente e mi at irbiadu, sinono a como aio àpidu finidu ◊ bi cheret pagu a fàghere cussu, ma depo tasire sa faina mia e irbio etotu!◊ pro fàghere su cumandhu a tie apo irbiadu sa faina mia
2.
pro andhare a Tàtari sunt isviendhe zoronadas ◊ sos pastores pigaiant a bidha su manzanu de sa festa pro no isviare sa die innanti ◊ no bi at tempus de isviare, cun totu custu tribàgliu!
3.
innanti de isviare, sos messajos onzi sero sedaiant su laore messadu ◊ bisonzavat a non colare in sos lutrarjos pro irviare de s'afungare sas rotas
Traduzioni
Francese
perdre ou faire perdre son temps
Inglese
to waste one's time
Spagnolo
perder el tiempo
Italiano
pèrdere o far pèrdere tèmpo
Tedesco
Zeit verlieren.
imbarrigàre , vrb: imbarrugare Definizione
pònnere e incracare o pesare apitzu de ccn. cosa (o de ccn.), èssere coment’e a càrrigu, a pesu / i. unu burdu a ccn. = nàrriri a bodheta chi est fillu cosa sua
Sinonimi e contrari
abbarrigare,
asubai,
imbarare,
incarrutzai
Frasi
si ch'est imbarrigadu subra azummai l'aiat ischitzadu! ◊ imbarrigados s'unu a s'àteru, ca pagu reziant, che esseint a fora ◊ no ti che imbàrrighes cue ca bi at cosa chi si pistat! ◊ no ti che imbàrrughes apitzu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'appuyer
Inglese
to put on
Spagnolo
ponerse o apoyarse encima
Italiano
méttersi o appoggiarsi sópra
Tedesco
sich hinauf stellen.
impillài , vrb Definizione
pònnere unu pígiu in pitzu de s'àteru, subrabare, apirare; atrotigare e acostire duos filos apare, a manera chi s'imbodhighent s'unu cun s'àteru
Sinonimi e contrari
apillai
/
folfigiare,
profizare
Etimo
ltn.
implicare
Traduzioni
Francese
tordre des brins,
des fils
Inglese
to wring,
to double yarns
Spagnolo
torcer hilos
Italiano
tòrcere o raddoppiare i fili
Tedesco
winden.
irbóchidu , nm: irbónchidu,
irbórchidu Definizione
tzérriu mannu
Sinonimi e contrari
abbérriu,
bérchida,
grida,
irgargu,
ólchidu,
tírriu
/
arràmiu
Frasi
Mariànzela aiat tratesu un'irbóchidu e li fit issiu unu sonu gurdu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
cri aigu
Inglese
scream
Spagnolo
grito
Italiano
urlo o grido scompósto
Tedesco
Geschrei.
irfrissuràre , vrb: isfressurare,
isfrisciurai,
isfrissurare,
sfrisciurai Definizione
bogare, segare sa frisciura de sa bentre de unu pegus pangau; in cobertantza e nau de gente, fàere css. cosa o ifortzu mannu po un'iscopu, po agiudare a unu
Sinonimi e contrari
irmatare
/
matanare,
ischissimignare,
smerai
2.
su tzeracu totu sa die si fachiat a cantos irfrissurànnesi a travàgliu cràtiu ◊ si sunt isfressurados fatendhe inchinos a noranta grados! ◊ apas pascéntzia: no t'isfrissures! ◊ unu tempus sa laorera fit totu a fortza de bratzos, a s'isfrissura isfrissura cun sos boes
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se mettre en quattre pour qqn.
Inglese
to leave no stone unturned
Spagnolo
echar los hígados,
desvivirse por
Italiano
farsi in quattro per qlc. o qls.
Tedesco
sich vierteilen.