cannutígliu , nm: canotígliu Definizione filu de prata o de oro po borderia Etimo spn. canutillo Traduzioni Francese fil d'argent ou d'or à broder Inglese silver or gold yarn for imbroidery Spagnolo canutillo Italiano filo d'argènto o d'òro per ricami Tedesco Silber-oder Goldstickgarn.

càntara 1 , nf Definizione càntigu o chistionu chi giaet ifadu / ómine de c. = ifadosu Sinonimi e contrari làntara, laredha, mémula, taja Frasi ne portat una de càntara, cussu!… Cognomi e Proverbi smb: Càntara Etimo srd. Traduzioni Francese chant ou parler agaçants Inglese singing Spagnolo cantilena Italiano canto o parlare noióso, stucchévole Tedesco eintöniger Gesang.

chimíre , vrb Definizione nau de erbas, fàere o bogare sa chima o candhelita ue faent su frore Sinonimi e contrari abbrabai, abbrossare, frunzire 1, inchimire, inceurrare, ingrilliri, tidhire / folai, indobiri Frasi beda, tzicória, litos betzos e gai si che chimint comente intrat beranu Etimo srd. Traduzioni Francese bourgeonner Inglese to sprout Spagnolo germinar, brotar Italiano germogliare, fare il gètto o stèlo di alcune èrbe Tedesco sprießen, treiben.

còntra 1 , nf: cronta 2, cronte Definizione logu artu, atza, oru de unu monte ue faet a iscrébigu, fintzes su muru de unu putzu; pedra manna, orroca, muntone de pedra Sinonimi e contrari bica, monte / roca Frasi sa sírcia àrtziat plena de àcua e tui incarendidí in sa cronta ti miras in funtana ◊ un'ómine ndh'est istupau de una cronta 2. poita custa cronta chi una dí fiat pani no si lassat prus cumossai? ◊ una perda ndi est arruta de una contra ◊ e cumenti ti dha passas cuendididha in cussas crontas? ◊ iat pensai de pigai a sa cronte po s'impostai a candu passàt calincunu sirbone Terminologia scientifica slg Traduzioni Francese contrefort, falaise à pic Inglese edge, protrusion, vertical side Spagnolo saliente Italiano sporgènza, spónda o paréte a picco, contraffòrte Tedesco Vorsprung, Überhang, Strebemauer.

costàna , nf Definizione donniuna de is tzivinedhas frucaxadas chi si ponent in su carru in forma de arrestellu po usu de seidare trigu messau; is costaos de sa pica, de su lacu, de un'istrégiu; su muru a inghíriu de unu putzu; freadura in costas de un'animale / sas costanas de su carru sunt fatas cun bàtoro cannelas e bàtoro ultedhos (listellos): sas primas ficadas in su fundhu de su carru, sos àteros intrados in sas cannelas parallelos a su fundhu e muntesos frimmos cun sos tisidhos; c. de porta = antarile Sinonimi e contrari costazera, zerda 1 / malandra Frasi teniat trabballu meda: arrodas de fai e de arrangiai, butus e carrus cun is costanas segadas 2. sas costanas de sa córbula, de sa padedha, de su furru, de su poju, de su carru ◊ candu su forru est intrebigau si connoscit a su colori de is costanas ◊ sa mama dh'at ciciu in sa cadiredha a tres costanas, su pipiu 3. colaiat in costanas de istradone 4. est una calarina tota a costanas, romasa romasa Etimo srd. Traduzioni Francese paroi d'un récipient Inglese sides (container) Spagnolo costillas Italiano fianchi di un recipiènte o sìmili Tedesco Seiten eines Gefäßes.

cundòta , nf Definizione su tubbu mannu chi batit s'abba o àteru a unu logu Traduzioni Francese conduit Inglese pipe (water) Spagnolo cañería, conducto Italiano condótta d'àcqua o sìmili Tedesco Leitung.

derrúere, derrúghere , vrb: derrúiri, dirrúere, dirrúghere Definizione su si lassare andhare de male in peus, chentza si tènnere contu; batire o lassare andhare una cosa, unu logu o a unu de male in peus, fàere andhare male, fintzes isconciare Sinonimi e contrari arroinare, atzimare, derrocai, dirruire, dissantarare, ifasciare, irderrúere, iscalabrare, isciarrocai, isciusciai, ispèldere, istrossare Frasi sa pitzoca est derrughèndhesi de su totu chi no fachet a la bíere! ◊ sa domo chi no b'istat neune si che derruet ◊ mortu su mere, s'ortu si ch'est derrutu, irbandhonadu ◊ màniga ca sinono ti derrues peus cun custas meighinas! 2. cussa cosa derrughet sa pessone piús sana ◊ custos canes arestes nos sunt dirruinne ◊ dirruo sos camasinos chi apo e ndhe fràigo piús mannos Etimo ltn. deruere Traduzioni Francese tomber en ruine, ruiner Inglese to ruin Spagnolo arruinarse, arruinar, derrumbarse Italiano andare o mandare in rovina, dissestare Tedesco verfallen, ruinieren.

discumbidài , vrb Definizione nàrrere o giare a ischire chi su cómbidu o brindhu no si faet prus, o chi a su cómbidu no si dhue andhat Frasi mi seu discumbidau e no dhoi andu Traduzioni Francese révoquer, annuler une invitation Inglese to cancel Spagnolo desconvidar Italiano revocare o disdire un invito Tedesco eine Einladung absagen.

doradíglia, doradílla , nf: durundilla Definizione una genia de fílighe chi creschet in is muros e perdigàrgios Sinonimi e contrari dorafilla Frasi bufana arculentu, frazia, pistidhori, sentziana, doradilla e àteras ervas pro meichina Terminologia scientifica rba, ceterach officinarum Etimo spn. Traduzioni Francese cétérac Inglese kind of fern Spagnolo doradilla Italiano èrba rùggine o félce dorata Tedesco Milzfarn.

éni , nm: enis, éniu Definizione genia de mata, tóssica, chi faet linna bona, tostada e forte meda: a sa birilla (frutu) chi faet dhi narant giurixedha Sinonimi e contrari eli, linnarrúbia, longhivresu, tàsaru, tassu Cognomi e Proverbi smb: Enis Terminologia scientifica mt, Taxus baccata Etimo srdn. Traduzioni Francese blaireau Inglese yew (tree) Spagnolo tejo común Italiano àlbero della mòrte o tasso Tedesco Eibe.

erbalònga , nf Definizione erba de púlighe o de púlixi, erba niedha, tzípiri burdu Terminologia scientifica rba, Plantago afra Etimo srd. Traduzioni Francese pulicaire Inglese fleabane Spagnolo zaragatona Italiano pulicària o psìllio Tedesco Flohsamen.

fundhàrzu , nm Definizione fundu de cosa prantada chi at fatu bellu, mannu, créschiu meda Etimo srd. Traduzioni Francese grosse touffe Inglese tuft Spagnolo cepa grande Italiano gròsso césto o céspo Tedesco Büschel.

giuncumàsciu , nm: zuncumascru Definizione giuncu a cambu tundhu, forte, longu longu, bogat su frore unu pagu asuta de sa punta e punghet, faet in logos de venadórgiu, a molas mannas, s'impreat murtu (atrotigau) e irmurtidu po acapiare o àteros trebballos: a logos dhi narant sinniga, tinnia, tzinnia, chi funt fintzes àteras genias de erba chi si assimbígiant Sinonimi e contrari tinnia Terminologia scientifica rba, Juncus acutus Etimo srd. Traduzioni Francese jonc épineux, j. piquant Inglese reed Spagnolo junco espinoso Italiano giunco spinóso o pungènte Tedesco stechende Binse, stachelige Binsensorte.

grugugliòni, grugullòni , nm: gruguzone 1, gruguzoni, grulloni, gurgugione, gurgulloni Definizione babbaurru de trigu, bobboi pitichedhu, chi ponet in su trigu incungiau e dh'istampat, totu Sinonimi e contrari alguzone, ilguzone, orguloni, suzone / cdh. giulgudhoni Terminologia scientifica crp, calandra granaria Etimo ltn. gurgulione(m) Traduzioni Francese charançon, puceron Inglese weevil Spagnolo gorgojo, cuco Italiano punteruòlo del grano o calandra, gorgoglióne Tedesco Kornwurm, Kornkäfer, Kornkrebs.

iciòcoro , nm: isciòcoro, issòcoro Definizione cimacioci, genia de erba chi faet fògias mannas, ladas, tzudhosas, arrasposas, frorighedhu grogo: sa candhelita modhe, unu pagu marigosa, est bona a papare Sinonimi e contrari artiòcoro, ciòcere, cioci, ciòcoro, culurassu, entiòcoro, fiòcaru, intiòcoro, soci, tucaredhu, tziòcoro* / cdh. sciòcaru Terminologia scientifica rbz, Helminthotheca echioides Traduzioni Francese picride fausse-vipérine Inglese bristly oxtongue Spagnolo arpell, arpellet Italiano aspràggine o lattaròla pungènte Tedesco Natterkopfartiges, Bitterkraut.

ilviàre , vrb: irbiare, irviare, isviare, iviare Definizione pèrdere o fàere pèrdere tempus, tènnere o giare istrobbu; fintzes cambiare camminu, orruga, fàere a mancu, evitare, fintzes firmare unu fàere po unu pagu, cessare unu tanti de tempus Sinonimi e contrari isdrobbare / cassiare, disviare / tasire Frasi no m'irbies, no mi perdas tempus ca tenzo presse! ◊ amus irbiadu ca fimus tratesos faghindhe àteru ◊ che at bénnidu zente e mi at irbiadu, sinono a como aio àpidu finidu ◊ bi cheret pagu a fàghere cussu, ma depo tasire sa faina mia e irbio etotu!◊ pro fàghere su cumandhu a tie apo irbiadu sa faina mia 2. pro andhare a Tàtari sunt isviendhe zoronadas ◊ sos pastores pigaiant a bidha su manzanu de sa festa pro no isviare sa die innanti ◊ no bi at tempus de isviare, cun totu custu tribàgliu! 3. innanti de isviare, sos messajos onzi sero sedaiant su laore messadu ◊ bisonzavat a non colare in sos lutrarjos pro irviare de s'afungare sas rotas Traduzioni Francese perdre ou faire perdre son temps Inglese to waste one's time Spagnolo perder el tiempo Italiano pèrdere o far pèrdere tèmpo Tedesco Zeit verlieren.

imbarrigàre , vrb: imbarrugare Definizione pònnere e incracare o pesare apitzu de ccn. cosa (o de ccn.), èssere coment’e a càrrigu, a pesu / i. unu burdu a ccn. = nàrriri a bodheta chi est fillu cosa sua Sinonimi e contrari abbarrigare, asubai, imbarare, incarrutzai Frasi si ch'est imbarrigadu subra azummai l'aiat ischitzadu! ◊ imbarrigados s'unu a s'àteru, ca pagu reziant, che esseint a fora ◊ no ti che imbàrrighes cue ca bi at cosa chi si pistat! ◊ no ti che imbàrrughes apitzu! Etimo srd. Traduzioni Francese s'appuyer Inglese to put on Spagnolo ponerse o apoyarse encima Italiano méttersi o appoggiarsi sópra Tedesco sich hinauf stellen.

impillài , vrb Definizione pònnere unu pígiu in pitzu de s'àteru, subrabare, apirare; atrotigare e acostire duos filos apare, a manera chi s'imbodhighent s'unu cun s'àteru Sinonimi e contrari apillai / folfigiare, profizare Etimo ltn. implicare Traduzioni Francese tordre des brins, des fils Inglese to wring, to double yarns Spagnolo torcer hilos Italiano tòrcere o raddoppiare i fili Tedesco winden.

irbóchidu , nm: irbónchidu, irbórchidu Definizione tzérriu mannu Sinonimi e contrari abbérriu, bérchida, grida, irgargu, ólchidu, tírriu / arràmiu Frasi Mariànzela aiat tratesu un'irbóchidu e li fit issiu unu sonu gurdu Etimo srd. Traduzioni Francese cri aigu Inglese scream Spagnolo grito Italiano urlo o grido scompósto Tedesco Geschrei.

irfrissuràre , vrb: isfressurare, isfrisciurai, isfrissurare, sfrisciurai Definizione bogare, segare sa frisciura de sa bentre de unu pegus pangau; in cobertantza e nau de gente, fàere css. cosa o ifortzu mannu po un'iscopu, po agiudare a unu Sinonimi e contrari irmatare / matanare, ischissimignare, smerai 2. su tzeracu totu sa die si fachiat a cantos irfrissurànnesi a travàgliu cràtiu ◊ si sunt isfressurados fatendhe inchinos a noranta grados! ◊ apas pascéntzia: no t'isfrissures! ◊ unu tempus sa laorera fit totu a fortza de bratzos, a s'isfrissura isfrissura cun sos boes Etimo srd. Traduzioni Francese se mettre en quattre pour qqn. Inglese to leave no stone unturned Spagnolo echar los hígados, desvivirse por Italiano farsi in quattro per qlc. o qls. Tedesco sich vierteilen.

«« Cerca di nuovo