allibidoraméntu , nm: allidoramentu Definizione
marcu druchesau in sa carre po pistadura
Sinonimi e contrari
frincu,
leidora,
libidore,
lidigori,
macru,
pistadura,
sambellutau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
lividité,
bleu
Inglese
bruise
Spagnolo
cardenal
Italiano
lividura
Tedesco
blauer Fleck.
fríncu , nm Definizione
segada, marcu fatu a pistadura e a iscarràfiu totu a unu, marcu druchesau
Sinonimi e contrari
sinnolu,
trincu
/
leidora,
libidore,
lidigori,
macru,
pistadura,
sambellutau
Frasi
movendi su letu si est ingortu e si at fatu unu frincu a su pei ◊ est arrutu e si at fatu unu frincu in conca
Traduzioni
Francese
bleu- livide (Par ext.)
Inglese
bruise
Spagnolo
cardenal
Italiano
lìvido
Tedesco
blauer Fleck,
Striemen.
leidòra , nf: lividora Definizione
marcu druchesau in sa carre po pistadura
Sinonimi e contrari
allibidoramentu,
frincu,
libidore,
libidura,
lidigori,
macru,
pistadura,
sambellutau
Frasi
custa pòvera carena giughet in dogni parte lividora
Traduzioni
Francese
bleu
Inglese
bruise
Spagnolo
cardenal
Italiano
lividura
Tedesco
blauer Fleck,
Striemen.
libidòre , nm: lidori Definizione
marcu druchesau in sa carre po pistadura
Sinonimi e contrari
frincu,
illivrinidura,
leidora,
lerigori,
lidigori,
macru,
pistadura,
sambellutau
Frasi
custa pòvera carena zughet in dogni parte libidore (D.Mele)◊ mi at atripau a búngius e po cussu seu totu prenu de lidoris
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
lividité,
bleu
Inglese
bruise
Spagnolo
cardenal
Italiano
lìvido
Tedesco
blauer Fleck,
Striemen.
màcia , nf: mància,
mantza,
marca,
màrcia Definizione
tretighedhu de colore diferente, nau siat de imbrutadura (mescamente candho no ndhe andhat samunandho o fintzes de sa cusciéntzia) e siat po guastu de maladia, puntura de bobboi o cropu in su frutuàriu: is mantzas a logos funt is pintirighinos chi essint in sa pedhe
Sinonimi e contrari
chéntria,
guastu,
màcua,
navradura,
pecu,
prodha,
taca 3
Modi di dire
csn:
mància de pigota = su marcu chi lassat custa maladia; pònniri mància a s'aredadi = èssere de birgonza pro sa parentella
Frasi
una mància manna in colore iscuru fit marinendhe in mare ◊ portàt màcias orrúbias in totu sa carena ◊ portat sa faci totu a màncias ◊ su cuadhu portat màncias mannas de àteru colori
2.
si no giughes mància in sa cusséntzia za si at a bídere ◊ mi at postu una mància chi no ndi andat mai ◊ sa mància originale ◊ prima de ponni màncias fei chi benga sepultau!
Cognomi e Proverbi
smb:
Manza
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
tache
Inglese
spot,
macula
Spagnolo
mancha
Italiano
màcchia
Tedesco
Fleck.
màcru , nm: malcu,
marcu Definizione
tretu de diferente colore, fintzes su singiale, genia de cosidura chi abbarrat de una segada, de una freadura in sa carre
Sinonimi e contrari
frincu,
leidora,
libidore,
lidigori,
pistadura,
sambellutau
Frasi
acantu arribbant, cussus peis lassant sempri unu bellu marcu biaitu ◊ chin sos ocros at sichitu sos macros biancos de sas erveches in turvontzu ◊ su sole de martu ponet marcu
Cognomi e Proverbi
smb:
Marcu, Marcus
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
marque,
signe,
trace,
plaque,
tache
Inglese
stain,
mark
Spagnolo
marca,
mancha
Italiano
màrchio,
ségno,
imprónta,
chiazza
Tedesco
Zeichen,
Marke,
Spur,
Fleck,
Mal,
Striemen.
sparlàcia, sparlàciu , nf, nm: spralàciu,
sprallàcia,
sprallàciu,
sprallaxu,
sprelàcia,
sprelàciu,
sprellàciu Definizione
mància, marcu de colore diferente chi essit in sa pedhe segundhu sa genia de sa maladia (fintzes a ispilidura), de sàmbene pistau (ma fintzes comente ndhe podet fàere addenote sa lughe); marcu mescamente in cambas nuas aparadas a meda a su fogu; fintzes tretu de terrenu chi no dhue at matedu, logu campu; iscórriu in s'orrobba
Sinonimi e contrari
càricas,
pudhérigas
/
màcia,
spragàrgia
/
iscórriu
Frasi
su sprallàciu dhu lassat su bàsidu a sutzu ◊ su no mi èssi aguantau su cotoni, prémiu a sa vena mi at fatu unu sprallaxu niedhu ◊ portat sprallàcius in dónnia logu: a cantu parit dh'at mussiada un'arréxini ◊ ita tenit chi portat sa faci a spralàcias?◊ in sa porta su noti intrat una sprelàcia de luxi
3.
ant pigau cudh'ómini, chini a bratzus chini a peis, e dh'ant postu in d-unu sparlàciu puliu, in su mòri (F.Pilloni)
4.
su frius nc'intràt in sprelàcius de is cratzonis e de sa camisedha istraciulada (Sanna/Lai)
Traduzioni
Francese
tache
Inglese
spot
Spagnolo
mancha
Italiano
chiazza,
sprazzo
Tedesco
Fleck.