abbanzàre , vrb Definizione
giare una surra, pigare a cropos, iscúdere
Sinonimi e contrari
acamassare,
aciocai,
addobbai,
arropai,
assurrare,
atripai,
carrubbare,
isciúdere,
magiare,
pisiliai,
sussare,
zongare
Frasi
dae una parte sos bombardamentos americanos, dae s'àtera sos tedescos, e issos sempre in mesu abbanzados ◊ si moviat che maca abbanzèndhesi che linu suta de s'àlghida ◊ l'aia abbanzadu ca no podia agguantare de mi àere faedhadu de gai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
frapper
Inglese
to beat
Spagnolo
golpear,
pegar
Italiano
picchiare
Tedesco
schlagen.
abbrabài , vrb: barbai Definizione
pònnere barbas, arraighinas, tzeurras, cambos: si narat de sèmenes chi bogant sa tzéurra, naschindho
Sinonimi e contrari
abbarbigare,
abbrossare,
arrexinai,
chimire,
inceurrare,
ingrilliri,
tidhire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre racine,
s'enraciner
Inglese
to root
Spagnolo
echar raíces,
arraigar
Italiano
radicare
Tedesco
Wurzel schlagen.
abbuciconài , vrb: buciconare Definizione
pigare a bucicones, a cropos de púngiu
Sinonimi e contrari
acatzotai,
apugnigosai,
apuinare,
apunzare,
burtzigare
Frasi
si funt abbuciconaus paribari
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
donner des coups de poing
Inglese
to punch
Spagnolo
pegar una piña
Italiano
cazzottare
Tedesco
mit Fäusten schlagen,
boxen.
addobbài , vrb: addobbare,
addubbare,
atobbai,
atobbare,
dobbare Definizione
iscúdere, giare cropos, atripare, pigare a cropos; atumbare o lassare andhare a cropu; acropare, cravare a cropos / a. su ferru = mazare, triballare su ferru in s'incúdine
Sinonimi e contrari
abbanzare,
aciociai,
acorpai,
arropai,
assurrare,
atripai,
cardare,
carrubbare,
ildobbare,
isciúdere,
magiare,
sussare
/
tzocare
/
imbolare
Frasi
addòbbadi sa conca a sos muros, si no ischis it'e fàghere! ◊ intendiant cussa gennixedha addobbendisí de istrémpiu ◊ no ti paro sas palas nendhe "Addobba!" ◊ ista sériu, mighi ti addobbo! ◊ at addobbau tres cropus arrabiaus a sa genna ◊ una fémina arruendu at atobbau sa conca a unu truncu ◊ una die atobbeint a su batente: fit una pisedha minore
2.
si ndh'est addobbadu subra mia
3.
is sordaus iant addobbau is obbilus a Gesús po dh'apicai a sa gruxi
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
battre,
frapper
Inglese
to beat
Spagnolo
golpear,
dar,
sacudir
Italiano
percuòtere,
bàttere,
sbàttere
Tedesco
schlagen,
stoßen.
arradichinàre , vrb: arraeginare,
arraighinare,
arraixinai,
raighinare Definizione
betare, pònnere arraighinas
Sinonimi e contrari
abbarbigare
Frasi
paritzos víscios si li arraighinaiant in conca
2.
deo ebbia so abbarradu arraighinadu a sa terra e a sa massajia ◊ ti podes afetzionare a tantas àteras bidhas, ma sa chi ti sentis arraighinada intro de su coro est sa tua
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre racine
Inglese
to root
Spagnolo
arraigar
Italiano
radicare
Tedesco
Wurzel schlagen.
arremazàre , vrb Definizione
coment'e mazare torra, a tantas bortas, acropandho po fàere sa conca a unu crau o cosas deasi
Sinonimi e contrari
arrabronai,
arramaciai*,
rebbaire
Traduzioni
Francese
rebattre
Inglese
to rivet
Spagnolo
remachar
Italiano
ribàttere
Tedesco
wieder schlagen.
arrexinài , vrb Definizione
pònnere o betare arraighinas
Sinonimi e contrari
abbrabai,
arradichinare,
tènnere
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre racine
Inglese
to root
Spagnolo
arraigar
Italiano
radicare
Tedesco
Wurzel schlagen.
arropài , vrb: arropare,
orropai Definizione
giare cropos, surra / a. su ferru callenti in s'ancódina = mazare, triballare a martedhu
Sinonimi e contrari
abbanzare,
aciociai,
acorpai,
addobbai,
assurrare,
atripai,
cardare,
carrubbare,
isciúdere,
magiare,
sussare
Frasi
dh'at arropau a zirónia ◊ ant certau e si funt arropaus puru ◊ a su piciochedhu dh’at amaletzau de dh’arropai
2.
toroju de puzones arropat su coro e su bentu sighit a alenare (G.Orgolesu)
Traduzioni
Francese
frapper,
battre
Inglese
to beat
Spagnolo
golpear,
batir
Italiano
picchiare,
percuòtere
Tedesco
schlagen.
atapài 1 , vrb: atapare,
atzapare 1 Definizione
iscúdere, fèrrere a ccn. logu o a ccn. cosa; iscutulare / iscalpas de atapare = iscarpas pro campu, de orropu
Sinonimi e contrari
aciapuai,
addabbai,
addrobbulare,
atumbae
/
arrúiri
/
ischirchinare,
iscontriai
Frasi
sas undhas de su mare andhant a si atapare a sos iscóglios ◊ su destinu mi at gitu contra a bentu e in iscóglios atapadu ◊ su bentu at atapadu sas naves totu apare ◊ su coro dhi atzapat che limbatzu de campana (I.Patta)◊ si arruit atapat is murrus a terra!
2.
si atapat che colora morzendhe
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
battre
Inglese
to hurl
Spagnolo
sacudir,
arrojar
Italiano
sbàttere,
sbatacchiare
Tedesco
schlagen.
atapaméntu , nm Sinonimi e contrari
atapadura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
claquement
Inglese
slamming
Spagnolo
sacudida
Italiano
sbattiménto
Tedesco
Schlagen.
atripài , vrb: atripare Definizione
pigare a cropos, iscúdere; atumbare, tocare a cropu a calecunu logu
Sinonimi e contrari
abbanzare,
aciocai,
addobbai,
arropai,
assurrare,
atripongiai,
fèrrere,
isciúdere,
magiare,
mungiai,
sussare
/
colpare
/
tipilire
Frasi
custu est su miu, custu su tuu: no c'est abbisóngiu de si atripai! ◊ fint totugantos iscudindhe, a chie podiat piús atripare ◊ canno su frailarzu comintzàt a atripare su martzedhu a s'incúdina acudiat crachi pitzinnu
2.
at zau un'iscartarada e at atripau sa conca ◊ trambedha trambedha at atripau a una mata ◊ custu s'est dadu a fàghere atripàndhesi a una parte e a s'àtera
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
frapper
Inglese
to beat
Spagnolo
golpear
Italiano
picchiare
Tedesco
schlagen,
verprügeln.
campadítu, campadítzu , agt Definizione
chi si dha campat, chi no istat bene meda ma mancu male
Sinonimi e contrari
campadore,
campadógiu,
campajolu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
qui vivote
Inglese
who is able to make ends meet
Spagnolo
quien va tirando
Italiano
che riesce a vívere,
a campare
Tedesco
sich durchs Leben schlagen.
colpàre , vrb: acorpai,
corfare,
corpare,
crofare,
cropare 1 Definizione
giare o calare cropos apitzu de ccn. o ccn. cosa, nau fintzes in su sensu de guastare, de lassare unu marcu coment'e de cropu; andhare, lòmpere a unu logu (avb. che + prn. la + corpare in) coment'e cosa fata impresse, currendho
Sinonimi e contrari
addobbai,
arropai,
cardare,
còrfere,
ildobbare,
irbatulare,
isciúdere
/
colpire
/
afèrrere,
imbàtere,
lòmpere
Frasi
lis at corpadu a fuste ◊ sa puntza cheret corpada a martedhu ◊ su pisedhu no at fatu a bonu e candho sa mama no ndhe at pótidu prus l'at corpadu
2.
zente de cussa zenia no los corpat ne sole e ne bidhia ◊ custa pira est totu corpada: no bi ndhe at una sínchera, ocannu
3.
cussu pischedhu de casu chi mi at dadu fut colpadu a giagu
4.
su maresciallu che li colpat in domo a note manna ◊ si l'aviat chito pro che la corpare in sa tanca inue teniat sa robba ◊ brincat e che lampu che cropat in domo de su prídiru ◊ in tres oras che l'at corpada in Núoro ◊ unu ndh'est colpadu in Bosa e cogiadu s'est
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
frapper
Inglese
to strike
Spagnolo
golpear
Italiano
bàttere,
percuòtere
Tedesco
schlagen.
copedhàre , vrb: corpedhare Definizione
giare cropos, prus che àteru piticos, lestros aifatu de pare, istare giaendho cropos
Sinonimi e contrari
colpare,
fèrrere,
tochedhare
Frasi
in iscola a segare, a corpedhare, a pulire, a tínghere, e gai, mancu a zogu, mancu brullendhe faghet ◊ ite li ses corpedhendhe, a martedhu, a cussa cosa? ◊ s'intendhet su mastru de linna corpedhendhe, paret puntzitendhe carchi cosa
2.
unu túnciu paret essendhe dai sos muros e copedhendhe a balcones e giannas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
battre,
taper plusieurs fois
Inglese
to beat over and over
Spagnolo
golpear muchas veces
Italiano
bàttere ripetutaménte
Tedesco
wiederholt schlagen.
gegherài , vrb: agegherai,
geregare,
giagarare,
zacarare Definizione
bogare de mala manera, fàere fuire, pònnere in avolotu
Sinonimi e contrari
assulurgiare,
giarigare,
ixegherai,
ispabuciare,
isvalostiare,
salargiare,
stagiai,
ussiare
| ctr.
asseliai,
batire,
cramare
Frasi
che l'ant giagaradu a sonos de tamburru e a frúscios ◊ mai bos giagaraia, ma cuntentu iscultaia sas bostras caras cantones (G.A.Cossu)◊ sa zente est giagarada dai pena in pena e tenet bisonzu de paghe! ◊ mi dispiaghet chi ti bida giagaradu e pessighidu! ◊ sos canes a úrulos che ant giagaradu su grodhe
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
effrayer,
faire fuir
Inglese
to support escaping
Spagnolo
echar,
hacer huir
Italiano
far fuggire
Tedesco
in die Flucht schlagen.
irbatulàre , vrb: isbatulare Definizione
pigare e iscúdere a calecunu logu o cun calecuna cosa; pistare, catzigare
Sinonimi e contrari
abbanzare,
aciociai,
acorpai,
arropai,
isciúdere
Frasi
candho no la cheret intèndhere li cheret irbatuladu puru! ◊ at leadu unu cantu de fuste russu, totu nodosu, pro l'isbatulare ◊ l'aiant agatadu ischervijadu in s'oru de su tirighinu: su cadhu l'aiat isbatuladu a terra ◊ a s'isbàtula isbàtula, sa limba nostra la matratant e narant chi no giuat prus
2.
isbàtulant… pro disisperu, istradones de mundhu, andhantanos, a cheghentare dies a sole anzenu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
battre,
frapper
Inglese
to knock
Spagnolo
sacudir
Italiano
picchiare,
sbàttere
Tedesco
schlagen,
klopfen.
isciúdere , vrb: iscúdere,
iscudi,
iscúdiri,
iscútere,
scudi Definizione
giare cropos, pigare a cropos (ma bastat fintzes unu cropu solu); iscutulare, betare, atzapulare, mòvere a cropu cun fortza e fuliare o fàere lòmpere atesu, fàere o lassare orrúere a terra / 1ˆ p. sing. ind. pres. iscuto, iscutzo; pps. iscutu; cong. pres. 2ˆ p. sing. iscutzas
Sinonimi e contrari
abbanzare,
acamassare,
aciocai,
acorpai,
addobbai,
arropai,
atripai,
irbatulare,
iscotzinare,
sussare,
zongare
/
ghetai,
imbolare
Modi di dire
csn:
i. a libbru, a berbos = nàrrere peràulas fortes; i. una cundenna, annos de galera = betare una cundenna; iscúdere su sorde de una malandra = fàgherendhe rúere o essire su sorde; meghina de iscúdere = meighina chi ndhe faghet rúere su sorde
Frasi
sa sorte chin sa destra mi at iscutu, chin sa manca corpadu ◊ iat pigau unu fusti e iat atacau a iscudi a peis e totus si ndi fuant pesaus ◊ si no faghes a bonu t’iscudo a iscantarzada! ◊ si as de m'iscúdere, colpa! ◊ parent canes, iscudèndhesi a moltolzu ◊ candho ndhe imbatet l'iscuto che unu cane!◊ no dh'iscutzas, s'animale: ammasetzat frandhigandhodhu!
2.
is óminis me is matas iscudint s'olia cun is furconis e is féminas asuta ndi dha bodhint ◊ at iscutu duos brincos e ch'est rutu ◊ candho mi as bidu reu, a terra mi as iscutu! ◊ su pitzinnu si ndh'est iscutu a subra mia ◊ si ndh'est iscutu de su letu ◊ si nc'iscudit a sa tzurpa acantu dhui at pirígulu ◊ che l'at iscutu in mare ◊ su pudhu iscudet unu cantu chi assustrat sas coitas
3.
bi at àrbures chi iscudent foza in atunzu e àteras chi iscudent foza in istiu ◊ daghi at a àere iscutu su machine, torret a inoghe!
Etimo
ltn.
excutere
Traduzioni
Francese
battre,
frapper
Inglese
to beat
Spagnolo
golpear,
pegar
Italiano
bàttere,
picchiare,
scagliare
Tedesco
schlagen,
prügeln.
lída , nf Definizione
pistadura, marcu druchesau, giúmburos
Sinonimi e contrari
libidore,
lidigori,
marchedhu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
contusion
Inglese
bruise
Spagnolo
golpe,
contusión,
cardenal
Italiano
ecchìmosi
Tedesco
Schlagen,
Schlag,
Quetschung.
pistadúra , nf: pistarura,
pistatura Definizione
su pistare; su singiale chi lassat su pistare, unu cropu, fintzes sàmbene pistau chi si paret in sa carre a fora; cosa pistada
Sinonimi e contrari
magiadura
/
pistada,
pistore
/
allirorau,
frincu,
lida,
libidore,
lidigori,
marchedhu,
sambellutau
/
trisinadura 1
Frasi
dh'ant bociu a pistadura, a cropus de martedhu a conca
2.
cuss'isterzu de ferrirmartu est totu pistaduras! ◊ custa melaghidonza zughet pistadura, comente ndh'est ruta a terra
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
contusion
Inglese
bruise
Spagnolo
golpe,
contusión,
cardenal
Italiano
battitura,
contusióne,
ecchìmosi
Tedesco
Schlagen,
Schlag,
Quetschung.
pistàe , vrb: pistai,
pistare,
pistari Definizione
nau de cosa (mescamente tostada o àrrida), fàere a orrughedhos minudos, a farinos, o segundhu fintzes a pasta, istrecare acropandho cun calecuna cosa o aina tostada: nau de cosa chi no segat, ammodhigare a cropos, a istrecadura, ponendho pesu in pitzu o poderandhodha a istrintu meda; lassare singiale de cropu (e fintzes atumbare a cropu a logu tostau); giare surra, atripare meda, pigare a cropos a meda (fintzes iscúdere a una mata po ndhe fàere orrúere su frutu, es. landhe, olia, nughe); pigare o giare cadha, múngia / pps. pistadu, pistu
Sinonimi e contrari
cerfai,
ischitzare,
pistatzare
/
abbugnai,
atzumbarare
/
magiare,
surrai
/
batacollare,
matanare
Modi di dire
csn:
pistai a fini, a grussu; pistare a unu chei s'azu, che tilipirche, chei su nie = surraidhu meda; pistai àcua = pistare a modhe, fàghere cosas in debbadas; pistàresi sa limba = (puru) faedhare in debbadas; dare pedra ’e pistare a unu = pònnereli dificurtades meda (mescamente andhèndheli in contràriu); pistai is pabaristas = istare abberindhe e serrendhe sas pibiristas a meda, pistincai
Frasi
pístadi sa limba, pro nàrrere machines! ◊ si pistat su sale russu pro lu fàghere fine ◊ no ti che seas subra de sas pumatas ca si pistant! ◊ chie lu at pistu custu labiolu, chi est totu a marcos?! ◊ su ferreri pistat su ferru in s'ancódina ◊ sa figu posta a càtigu si est totu pista in s'isterzu ◊ mi apo pistu unu pódhighe corpendhe a martedhu ◊ ndh'est rutu dae cadhu e at pistu sa conca a una pedra (P.Pillonca)
2.
si no mi l'agabbas, oe ti pisto! ◊ ti pisto chi ti apo a fàghere modhe che tamata!
3.
Gonàriu at isprimitziau a si pistai ◊ debbadas ti pistas: cusse no ti cheret ◊ chissaghi cantu as pistau in sa vida!…◊ in cussu logu est totu unu pistai: est fortunau chini ndi torrat sanu! ◊ ses tota vida pista pista!
Etimo
ltn.
pistare
Traduzioni
Francese
piler,
écraser,
se donner du mal
Inglese
to crush,
to do one's best
Spagnolo
machacar,
afanarse
Italiano
pestare,
arrabattarsi
Tedesco
zerstoßen,
stoßen,
schlagen,
sich bemühen,
sich anstrengen.