abbanzàre , vrb Definizione giare una surra, pigare a cropos, iscúdere Sinonimi e contrari acamassare, aciocai, addobbai, arropai, assurrare, atripai, carrubbare, isciúdere, magiare, pisiliai, sussare, zongare Frasi dae una parte sos bombardamentos americanos, dae s'àtera sos tedescos, e issos sempre in mesu abbanzados ◊ si moviat che maca abbanzèndhesi che linu suta de s'àlghida ◊ l'aia abbanzadu ca no podia agguantare de mi àere faedhadu de gai Etimo srd. Traduzioni Francese frapper Inglese to beat Spagnolo golpear, pegar Italiano picchiare Tedesco schlagen.

abbrabài , vrb: barbai Definizione pònnere barbas, arraighinas, tzeurras, cambos: si narat de sèmenes chi bogant sa tzéurra, naschindho Sinonimi e contrari abbarbigare, abbrossare, arrexinai, chimire, inceurrare, ingrilliri, tidhire Etimo srd. Traduzioni Francese prendre racine, s'enraciner Inglese to root Spagnolo echar raíces, arraigar Italiano radicare Tedesco Wurzel schlagen.

abbuciconài , vrb: buciconare Definizione pigare a bucicones, a cropos de púngiu Sinonimi e contrari acatzotai, apugnigosai, apuinare, apunzare, burtzigare Frasi si funt abbuciconaus paribari Etimo srd. Traduzioni Francese donner des coups de poing Inglese to punch Spagnolo pegar una piña Italiano cazzottare Tedesco mit Fäusten schlagen, boxen.

addobbài , vrb: addobbare, addubbare, atobbai, atobbare, dobbare Definizione iscúdere, giare cropos, atripare, pigare a cropos; atumbare o lassare andhare a cropu; acropare, cravare a cropos / a. su ferru = mazare, triballare su ferru in s'incúdine Sinonimi e contrari abbanzare, aciociai, acorpai, arropai, assurrare, atripai, cardare, carrubbare, ildobbare, isciúdere, magiare, sussare / tzocare / imbolare Frasi addòbbadi sa conca a sos muros, si no ischis it'e fàghere! ◊ intendiant cussa gennixedha addobbendisí de istrémpiu ◊ no ti paro sas palas nendhe "Addobba!" ◊ ista sériu, mighi ti addobbo! ◊ at addobbau tres cropus arrabiaus a sa genna ◊ una fémina arruendu at atobbau sa conca a unu truncu ◊ una die atobbeint a su batente: fit una pisedha minore 2. si ndh'est addobbadu subra mia 3. is sordaus iant addobbau is obbilus a Gesús po dh'apicai a sa gruxi Etimo srd. Traduzioni Francese battre, frapper Inglese to beat Spagnolo golpear, dar, sacudir Italiano percuòtere, bàttere, sbàttere Tedesco schlagen, stoßen.

arradichinàre , vrb: arraeginare, arraighinare, arraixinai, raighinare Definizione betare, pònnere arraighinas Sinonimi e contrari abbarbigare Frasi paritzos víscios si li arraighinaiant in conca 2. deo ebbia so abbarradu arraighinadu a sa terra e a sa massajia ◊ ti podes afetzionare a tantas àteras bidhas, ma sa chi ti sentis arraighinada intro de su coro est sa tua Etimo srd. Traduzioni Francese prendre racine Inglese to root Spagnolo arraigar Italiano radicare Tedesco Wurzel schlagen.

arremazàre , vrb Definizione coment'e mazare torra, a tantas bortas, acropandho po fàere sa conca a unu crau o cosas deasi Sinonimi e contrari arrabronai, arramaciai*, rebbaire Traduzioni Francese rebattre Inglese to rivet Spagnolo remachar Italiano ribàttere Tedesco wieder schlagen.

arrexinài , vrb Definizione pònnere o betare arraighinas Sinonimi e contrari abbrabai, arradichinare, tènnere Etimo srd. Traduzioni Francese prendre racine Inglese to root Spagnolo arraigar Italiano radicare Tedesco Wurzel schlagen.

arropài , vrb: arropare, orropai Definizione giare cropos, surra / a. su ferru callenti in s'ancódina = mazare, triballare a martedhu Sinonimi e contrari abbanzare, aciociai, acorpai, addobbai, assurrare, atripai, cardare, carrubbare, isciúdere, magiare, sussare Frasi dh'at arropau a zirónia ◊ ant certau e si funt arropaus puru ◊ a su piciochedhu dh’at amaletzau de dh’arropai 2. toroju de puzones arropat su coro e su bentu sighit a alenare (G.Orgolesu) Traduzioni Francese frapper, battre Inglese to beat Spagnolo golpear, batir Italiano picchiare, percuòtere Tedesco schlagen.

atapài 1 , vrb: atapare, atzapare 1 Definizione iscúdere, fèrrere a ccn. logu o a ccn. cosa; iscutulare / iscalpas de atapare = iscarpas pro campu, de orropu Sinonimi e contrari aciapuai, addabbai, addrobbulare, atumbae / arrúiri / ischirchinare, iscontriai Frasi sas undhas de su mare andhant a si atapare a sos iscóglios ◊ su destinu mi at gitu contra a bentu e in iscóglios atapadu ◊ su bentu at atapadu sas naves totu apare ◊ su coro dhi atzapat che limbatzu de campana (I.Patta)◊ si arruit atapat is murrus a terra! 2. si atapat che colora morzendhe Etimo srd. Traduzioni Francese battre Inglese to hurl Spagnolo sacudir, arrojar Italiano sbàttere, sbatacchiare Tedesco schlagen.

atapaméntu , nm Sinonimi e contrari atapadura Etimo srd. Traduzioni Francese claquement Inglese slamming Spagnolo sacudida Italiano sbattiménto Tedesco Schlagen.

atripài , vrb: atripare Definizione pigare a cropos, iscúdere; atumbare, tocare a cropu a calecunu logu Sinonimi e contrari abbanzare, aciocai, addobbai, arropai, assurrare, atripongiai, fèrrere, isciúdere, magiare, mungiai, sussare / colpare / tipilire Frasi custu est su miu, custu su tuu: no c'est abbisóngiu de si atripai! ◊ fint totugantos iscudindhe, a chie podiat piús atripare ◊ canno su frailarzu comintzàt a atripare su martzedhu a s'incúdina acudiat crachi pitzinnu 2. at zau un'iscartarada e at atripau sa conca ◊ trambedha trambedha at atripau a una mata ◊ custu s'est dadu a fàghere atripàndhesi a una parte e a s'àtera Etimo srd. Traduzioni Francese frapper Inglese to beat Spagnolo golpear Italiano picchiare Tedesco schlagen, verprügeln.

campadítu, campadítzu , agt Definizione chi si dha campat, chi no istat bene meda ma mancu male Sinonimi e contrari campadore, campadógiu, campajolu Etimo srd. Traduzioni Francese qui vivote Inglese who is able to make ends meet Spagnolo quien va tirando Italiano che riesce a vívere, a campare Tedesco sich durchs Leben schlagen.

colpàre , vrb: acorpai, corfare, corpare, crofare, cropare 1 Definizione giare o calare cropos apitzu de ccn. o ccn. cosa, nau fintzes in su sensu de guastare, de lassare unu marcu coment'e de cropu; andhare, lòmpere a unu logu (avb. che + prn. la + corpare in) coment'e cosa fata impresse, currendho Sinonimi e contrari addobbai, arropai, cardare, còrfere, ildobbare, irbatulare, isciúdere / colpire / afèrrere, imbàtere, lòmpere Frasi lis at corpadu a fuste ◊ sa puntza cheret corpada a martedhu ◊ su pisedhu no at fatu a bonu e candho sa mama no ndhe at pótidu prus l'at corpadu 2. zente de cussa zenia no los corpat ne sole e ne bidhia ◊ custa pira est totu corpada: no bi ndhe at una sínchera, ocannu 3. cussu pischedhu de casu chi mi at dadu fut colpadu a giagu 4. su maresciallu che li colpat in domo a note manna ◊ si l'aviat chito pro che la corpare in sa tanca inue teniat sa robba ◊ brincat e che lampu che cropat in domo de su prídiru ◊ in tres oras che l'at corpada in Núoro ◊ unu ndh'est colpadu in Bosa e cogiadu s'est Etimo srd. Traduzioni Francese frapper Inglese to strike Spagnolo golpear Italiano bàttere, percuòtere Tedesco schlagen.

copedhàre , vrb: corpedhare Definizione giare cropos, prus che àteru piticos, lestros aifatu de pare, istare giaendho cropos Sinonimi e contrari colpare, fèrrere, tochedhare Frasi in iscola a segare, a corpedhare, a pulire, a tínghere, e gai, mancu a zogu, mancu brullendhe faghet ◊ ite li ses corpedhendhe, a martedhu, a cussa cosa? ◊ s'intendhet su mastru de linna corpedhendhe, paret puntzitendhe carchi cosa 2. unu túnciu paret essendhe dai sos muros e copedhendhe a balcones e giannas Etimo srd. Traduzioni Francese battre, taper plusieurs fois Inglese to beat over and over Spagnolo golpear muchas veces Italiano bàttere ripetutaménte Tedesco wiederholt schlagen.

gegherài , vrb: agegherai, geregare, giagarare, zacarare Definizione bogare de mala manera, fàere fuire, pònnere in avolotu Sinonimi e contrari assulurgiare, giarigare, ixegherai, ispabuciare, isvalostiare, salargiare, stagiai, ussiare | ctr. asseliai, batire, cramare Frasi che l'ant giagaradu a sonos de tamburru e a frúscios ◊ mai bos giagaraia, ma cuntentu iscultaia sas bostras caras cantones (G.A.Cossu)◊ sa zente est giagarada dai pena in pena e tenet bisonzu de paghe! ◊ mi dispiaghet chi ti bida giagaradu e pessighidu! ◊ sos canes a úrulos che ant giagaradu su grodhe Etimo srd. Traduzioni Francese effrayer, faire fuir Inglese to support escaping Spagnolo echar, hacer huir Italiano far fuggire Tedesco in die Flucht schlagen.

irbatulàre , vrb: isbatulare Definizione pigare e iscúdere a calecunu logu o cun calecuna cosa; pistare, catzigare Sinonimi e contrari abbanzare, aciociai, acorpai, arropai, isciúdere Frasi candho no la cheret intèndhere li cheret irbatuladu puru! ◊ at leadu unu cantu de fuste russu, totu nodosu, pro l'isbatulare ◊ l'aiant agatadu ischervijadu in s'oru de su tirighinu: su cadhu l'aiat isbatuladu a terra ◊ a s'isbàtula isbàtula, sa limba nostra la matratant e narant chi no giuat prus 2. isbàtulant… pro disisperu, istradones de mundhu, andhantanos, a cheghentare dies a sole anzenu! Etimo srd. Traduzioni Francese battre, frapper Inglese to knock Spagnolo sacudir Italiano picchiare, sbàttere Tedesco schlagen, klopfen.

isciúdere , vrb: iscúdere, iscudi, iscúdiri, iscútere, scudi Definizione giare cropos, pigare a cropos (ma bastat fintzes unu cropu solu); iscutulare, betare, atzapulare, mòvere a cropu cun fortza e fuliare o fàere lòmpere atesu, fàere o lassare orrúere a terra / 1ˆ p. sing. ind. pres. iscuto, iscutzo; pps. iscutu; cong. pres. 2ˆ p. sing. iscutzas Sinonimi e contrari abbanzare, acamassare, aciocai, acorpai, addobbai, arropai, atripai, irbatulare, iscotzinare, sussare, zongare / ghetai, imbolare Modi di dire csn: i. a libbru, a berbos = nàrrere peràulas fortes; i. una cundenna, annos de galera = betare una cundenna; iscúdere su sorde de una malandra = fàgherendhe rúere o essire su sorde; meghina de iscúdere = meighina chi ndhe faghet rúere su sorde Frasi sa sorte chin sa destra mi at iscutu, chin sa manca corpadu ◊ iat pigau unu fusti e iat atacau a iscudi a peis e totus si ndi fuant pesaus ◊ si no faghes a bonu t’iscudo a iscantarzada! ◊ si as de m'iscúdere, colpa! ◊ parent canes, iscudèndhesi a moltolzu ◊ candho ndhe imbatet l'iscuto che unu cane!◊ no dh'iscutzas, s'animale: ammasetzat frandhigandhodhu! 2. is óminis me is matas iscudint s'olia cun is furconis e is féminas asuta ndi dha bodhint ◊ at iscutu duos brincos e ch'est rutu ◊ candho mi as bidu reu, a terra mi as iscutu! ◊ su pitzinnu si ndh'est iscutu a subra mia ◊ si ndh'est iscutu de su letu ◊ si nc'iscudit a sa tzurpa acantu dhui at pirígulu ◊ che l'at iscutu in mare ◊ su pudhu iscudet unu cantu chi assustrat sas coitas 3. bi at àrbures chi iscudent foza in atunzu e àteras chi iscudent foza in istiu ◊ daghi at a àere iscutu su machine, torret a inoghe! Etimo ltn. excutere Traduzioni Francese battre, frapper Inglese to beat Spagnolo golpear, pegar Italiano bàttere, picchiare, scagliare Tedesco schlagen, prügeln.

lída , nf Definizione pistadura, marcu druchesau, giúmburos Sinonimi e contrari libidore, lidigori, marchedhu Etimo srd. Traduzioni Francese contusion Inglese bruise Spagnolo golpe, contusión, cardenal Italiano ecchìmosi Tedesco Schlagen, Schlag, Quetschung.

pistadúra , nf: pistarura, pistatura Definizione su pistare; su singiale chi lassat su pistare, unu cropu, fintzes sàmbene pistau chi si paret in sa carre a fora; cosa pistada Sinonimi e contrari magiadura / pistada, pistore / allirorau, frincu, lida, libidore, lidigori, marchedhu, sambellutau / trisinadura 1 Frasi dh'ant bociu a pistadura, a cropus de martedhu a conca 2. cuss'isterzu de ferrirmartu est totu pistaduras! ◊ custa melaghidonza zughet pistadura, comente ndh'est ruta a terra Etimo srd. Traduzioni Francese contusion Inglese bruise Spagnolo golpe, contusión, cardenal Italiano battitura, contusióne, ecchìmosi Tedesco Schlagen, Schlag, Quetschung.

pistàe , vrb: pistai, pistare, pistari Definizione nau de cosa (mescamente tostada o àrrida), fàere a orrughedhos minudos, a farinos, o segundhu fintzes a pasta, istrecare acropandho cun calecuna cosa o aina tostada: nau de cosa chi no segat, ammodhigare a cropos, a istrecadura, ponendho pesu in pitzu o poderandhodha a istrintu meda; lassare singiale de cropu (e fintzes atumbare a cropu a logu tostau); giare surra, atripare meda, pigare a cropos a meda (fintzes iscúdere a una mata po ndhe fàere orrúere su frutu, es. landhe, olia, nughe); pigare o giare cadha, múngia / pps. pistadu, pistu Sinonimi e contrari cerfai, ischitzare, pistatzare / abbugnai, atzumbarare / magiare, surrai / batacollare, matanare Modi di dire csn: pistai a fini, a grussu; pistare a unu chei s'azu, che tilipirche, chei su nie = surraidhu meda; pistai àcua = pistare a modhe, fàghere cosas in debbadas; pistàresi sa limba = (puru) faedhare in debbadas; dare pedra ’e pistare a unu = pònnereli dificurtades meda (mescamente andhèndheli in contràriu); pistai is pabaristas = istare abberindhe e serrendhe sas pibiristas a meda, pistincai Frasi pístadi sa limba, pro nàrrere machines! ◊ si pistat su sale russu pro lu fàghere fine ◊ no ti che seas subra de sas pumatas ca si pistant! ◊ chie lu at pistu custu labiolu, chi est totu a marcos?! ◊ su ferreri pistat su ferru in s'ancódina ◊ sa figu posta a càtigu si est totu pista in s'isterzu ◊ mi apo pistu unu pódhighe corpendhe a martedhu ◊ ndh'est rutu dae cadhu e at pistu sa conca a una pedra (P.Pillonca) 2. si no mi l'agabbas, oe ti pisto! ◊ ti pisto chi ti apo a fàghere modhe che tamata! 3. Gonàriu at isprimitziau a si pistai ◊ debbadas ti pistas: cusse no ti cheret ◊ chissaghi cantu as pistau in sa vida!…◊ in cussu logu est totu unu pistai: est fortunau chini ndi torrat sanu! ◊ ses tota vida pista pista! Etimo ltn. pistare Traduzioni Francese piler, écraser, se donner du mal Inglese to crush, to do one's best Spagnolo machacar, afanarse Italiano pestare, arrabattarsi Tedesco zerstoßen, stoßen, schlagen, sich bemühen, sich anstrengen.

«« Cerca di nuovo