oscurèssere , vrb: oscurèssiri Definizione
fàere o essire iscuru, note, iscurigare
Sinonimi e contrari
iscurèssere,
oscuressire,
iscorigai
| ctr.
abbrèschere
Frasi
altzat su sole divinu sos astros oscuressendhe
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
faire nuit,
quand la nuit commence à tomber
Inglese
to darken
Spagnolo
obscurecer,
anochecer
Italiano
oscurare,
farsi bùio
Tedesco
dunkeln,
dunkel werden.
papuinàre , vrb: pupuinare,
purpuinare Definizione
calare o fàere a popoine, a pruinedhu, fàere a farra (nau de sa linna)
Sinonimi e contrari
farratzai,
infarraciai,
pipionire,
pubujonare
Frasi
a mie si m'est papuinanne totu sa cosa durche ◊ sa càscia betza est frundhida in su cortile, pupuinada ◊ cussa trae totu pupuinada nos ndhe falat subra!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se vermouler
Inglese
to get worm-eaten
Spagnolo
carcomer
Italiano
intarlare
Tedesco
wurmstichig werden.
scaravangiài , vrb: iscrafangiai*,
scrafangiai Definizione
su si apèrrere a pígiu de fora, fàere tzacaduras pagu fundudas, crepaduras, nau mescamente de sa pasta cun su frammentu bene aghedada e de su pane modhe cotu; fàere a tzirbisas, nau de s’orrobba chistia posta male, ammurigonada, ma fintzes de is murros candho unu est acanta a prànghere; crepare de su erríere
Sinonimi e contrari
afilai,
cheprinare,
crebulare,
sacai,
spreciai
/
acarrongiai,
afrangillonai,
afrascillonai,
aggraminzonare,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atribuntzire,
cipirodhare,
frongire
/
ischerchedhare
Frasi
su mustàciu bèni trabballau si scrafàngiat in pícius candu est cotu ◊ sa figu est totu scrafangiada de cantu est cota ◊ scrafangiada che civraxu axedu siast!
2.
custus pannus si funt scrafangiaus
3.
no bengas allirga cun cuss'arrisu scaravangiau, o morti! ◊ gi ses arriendi pagu: scrafangiau ses?!
Traduzioni
Francese
se crevasser,
fendre
Inglese
to crack,
to get chapped
Spagnolo
hender,
agrietar
Italiano
fèndersi,
screpolarsi
Tedesco
sich spalten,
bersten,
rissig werden.
stantissài , vrb: istantissai* Definizione
nau de cosa de papare, pèrdere sa perfetzione sua, pèrdere su sabore suo, su sabore bonu; nau de ccn., essire un'ibbambiau
Sinonimi e contrari
istantiare
Frasi
su grandu calori stantissat is ous
Traduzioni
Francese
moisir,
se gâter
Inglese
to stale
Spagnolo
desabrir,
desazonar
Italiano
invietire
Tedesco
alt werden,
ranzig werden.
stramutíri , vrb Definizione
cambiare colore in cara po assíchidu o àtera timoria manna de comente si arretirat su sàmbene e fintzes coment'e immadoinare, pèrdere is atuamentos
Sinonimi e contrari
istrementire
/
irgrisire,
istramudire*
Traduzioni
Francese
pâlir,
assommer
Inglese
to turn white
Spagnolo
empalidecer,
demudarse
Italiano
sbiancare,
stramortire
Tedesco
blaß werden,
in Ohnmacht fallen.
tosconàre , vrb Definizione
essire tosconosu, de sabore e fragu malu, coment'e guastandhosi (nau mescamente de su lardu, de s'ógiu porchinu candho si faet grogo); pònnere o pigare toscu
Sinonimi e contrari
asseai
/
abbelenare,
alluae,
atosicai
Frasi
su lardu si tosconat ◊ s'ozu de s'olia si tramudat de isterzu pro lu chirriare de sa fundhana ca sinono si tosconat
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rancir
Inglese
to go rancid
Spagnolo
ranciar
Italiano
irrancidire
Tedesco
ranzig werden.