oscurèssere , vrb: oscurèssiri Definizione fàere o essire iscuru, note, iscurigare Sinonimi e contrari iscurèssere, oscuressire, iscorigai | ctr. abbrèschere Frasi altzat su sole divinu sos astros oscuressendhe Etimo spn. Traduzioni Francese faire nuit, quand la nuit commence à tomber Inglese to darken Spagnolo obscurecer, anochecer Italiano oscurare, farsi bùio Tedesco dunkeln, dunkel werden.

papuinàre , vrb: pupuinare, purpuinare Definizione calare o fàere a popoine, a pruinedhu, fàere a farra (nau de sa linna) Sinonimi e contrari farratzai, infarraciai, pipionire, pubujonare Frasi a mie si m'est papuinanne totu sa cosa durche ◊ sa càscia betza est frundhida in su cortile, pupuinada ◊ cussa trae totu pupuinada nos ndhe falat subra! Etimo srd. Traduzioni Francese se vermouler Inglese to get worm-eaten Spagnolo carcomer Italiano intarlare Tedesco wurmstichig werden.

scaravangiài , vrb: iscrafangiai*, scrafangiai Definizione su si apèrrere a pígiu de fora, fàere tzacaduras pagu fundudas, crepaduras, nau mescamente de sa pasta cun su frammentu bene aghedada e de su pane modhe cotu; fàere a tzirbisas, nau de s’orrobba chistia posta male, ammurigonada, ma fintzes de is murros candho unu est acanta a prànghere; crepare de su erríere Sinonimi e contrari afilai, cheprinare, crebulare, sacai, spreciai / acarrongiai, afrangillonai, afrascillonai, aggraminzonare, aggruncire, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, cipirodhare, frongire / ischerchedhare Frasi su mustàciu bèni trabballau si scrafàngiat in pícius candu est cotu ◊ sa figu est totu scrafangiada de cantu est cota ◊ scrafangiada che civraxu axedu siast! 2. custus pannus si funt scrafangiaus 3. no bengas allirga cun cuss'arrisu scaravangiau, o morti! ◊ gi ses arriendi pagu: scrafangiau ses?! Traduzioni Francese se crevasser, fendre Inglese to crack, to get chapped Spagnolo hender, agrietar Italiano fèndersi, screpolarsi Tedesco sich spalten, bersten, rissig werden.

stantissài , vrb: istantissai* Definizione nau de cosa de papare, pèrdere sa perfetzione sua, pèrdere su sabore suo, su sabore bonu; nau de ccn., essire un'ibbambiau Sinonimi e contrari istantiare Frasi su grandu calori stantissat is ous Traduzioni Francese moisir, se gâter Inglese to stale Spagnolo desabrir, desazonar Italiano invietire Tedesco alt werden, ranzig werden.

stramutíri , vrb Definizione cambiare colore in cara po assíchidu o àtera timoria manna de comente si arretirat su sàmbene e fintzes coment'e immadoinare, pèrdere is atuamentos Sinonimi e contrari istrementire / irgrisire, istramudire* Traduzioni Francese pâlir, assommer Inglese to turn white Spagnolo empalidecer, demudarse Italiano sbiancare, stramortire Tedesco blaß werden, in Ohnmacht fallen.

tosconàre , vrb Definizione essire tosconosu, de sabore e fragu malu, coment'e guastandhosi (nau mescamente de su lardu, de s'ógiu porchinu candho si faet grogo); pònnere o pigare toscu Sinonimi e contrari asseai / abbelenare, alluae, atosicai Frasi su lardu si tosconat ◊ s'ozu de s'olia si tramudat de isterzu pro lu chirriare de sa fundhana ca sinono si tosconat Etimo srd. Traduzioni Francese rancir Inglese to go rancid Spagnolo ranciar Italiano irrancidire Tedesco ranzig werden.

«« Cerca di nuovo