assenecàre, assenegàe, assenegàre , vrb: senecare Definizione
fàere a béciu, antzianu; nau de matas, èssere o fàere begra, bècia; assenegae = fàere a bémida, assupare
Sinonimi e contrari
imbeciai,
imbedustare
/
abbrecare,
imbecrare
/
abbatimare,
assupai
Frasi
dami s'arcanu tou, o tempus, chi piús nou ti faghet cantu piús ti assènegas! (T.Rubattu)◊ assenegadas domitas biancas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
vieillir
Inglese
to get old
Spagnolo
envejecer
Italiano
invecchiare
Tedesco
alt werden.
asseriài, asseriàre , vrb Definizione
abbrandhare unu movimentu; nau de ccn., su si fàere sériu, serionzu, acabadu, pentzamentosu, tristu; fàere a mancu, arrisparmiare de fàere calecuna cosa
Sinonimi e contrari
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
asselenare,
assussegai
/
asseriatzare,
seriari
| ctr.
agegherai,
salarzare,
seguzare
/
allegrare
Frasi
s'arriu surrungiosu si est asseriau ◊ fit una rundhinedha, ma como si est asseriada abberu ◊ sos canes si sunt asseriaos ◊ candho at intesu gai, s’aira sua contra a issu si est asseriada
2.
fit unu pitzinnu asseriadu impresse, chena risos ◊ arrispundendi, cuss'ómini brullanu si fiat asseriau
3.
biadu a chie assériat, assumancu a betzu!
4.
assériadi, asséria, de ti cojare: sa vida est menzus bajana!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se calmer,
devenir sérieux
Inglese
to calm down,
to become sad
Spagnolo
calmarse,
entristecerse
Italiano
calmarsi,
rattristarsi
Tedesco
sich beruhigen,
traurig werden.
assopiài , vrb: atzopiai,
atzopigare,
tzopiai Definizione
andhare a tzopu, fàere a tzopu; èssere difetosu, bogare difetos
Sinonimi e contrari
topiligare,
tzancarrare,
tzanchitai
/
aprapiai,
atopigare,
intopare,
intopire,
irtopiligare
Frasi
po tanti chi est cosa de papai e bufai, dhu bit beniu mancai atzópia atzópia!…◊ seu atzopiendi ca m'increscit unu pei
2.
in cuss’arti atzopiamu e apu cambiau trabballu
3.
sa pudheca non dh'apu prus bia si currit ancora o est atzopiara
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rendre boiteux,
boiter
Inglese
to limp
Spagnolo
dejar cojo,
cojear
Italiano
azzoppare,
zoppicare
Tedesco
lahm werden,
hinken.
assumbràe, assumbrài , vrb rfl: assumbrare Definizione
pònnere in suspetu, inchietare, èssere arrennegau, pentzamentosu; pigare o fàere assíchidu
Sinonimi e contrari
abbabbarrotai addojare,
adumbrai,
arreselai,
issudhire,
umbrai
2.
acomenti fut imperrendi in còscia, totinduna bit unu lampu de luxi… e su cuadhu at assumbrau ◊ cussa, si pagu pagu dha fuedhas, atacat su tema sentza de si assumbrai!
Etimo
spn.
asombrar
Traduzioni
Francese
éveiller des soupçons,
donner des soupçons
Inglese
to make suspicious,
to take offence
Spagnolo
escamarse
Italiano
insospettire,
adombrarsi
Tedesco
argwöhnisch machen werden.
assurvilàre , vrb Definizione
intrare bundhos, súrbiles, giúghere dimónios
Sinonimi e contrari
incoglire,
indiaulare,
ispiridare
2.
assúrvilat sa temporada a fúrridas de bentos imbefendhe su dolore meu trevucu! (S.Arru)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enranger
Inglese
to infuriate
Spagnolo
endemoniar
Italiano
infuriare,
insatanassare
Tedesco
wütend werden.
atejàre , vrb Sinonimi e contrari
intristai
2.
s'ànima mia est atejada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
attrister
Inglese
to sadden
Spagnolo
entristecer
Italiano
attristare
Tedesco
traurig werden.
atzotzàre , vrb Definizione
guastare, nau de s'ou, agiummai comente a èssere frochiu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
devenir couvi
Inglese
to go rotten
Spagnolo
podrirse el huevo
Italiano
diventare barlàccio
Tedesco
faulig werden.
atzumborài , vrb: atzumburai Definizione
fàere a tzúmburu, fàere giúmburos, tzurumbones
Sinonimi e contrari
abbajonare,
abbrentai,
acocovedhae,
agionedhare,
allachedhare,
atrotiai,
colembrai,
corcobare,
inconchedhare,
inconcobare
Frasi
at atzumburau sa valígia de cartoni ◊ sa landiredhada forti chi at fatu at atzumborau is màchinas chi at agatau foras
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se voûter
Inglese
to bend
Spagnolo
abollar
Italiano
ingobbire
Tedesco
buckelig werden.
azannaràre , vrb Definizione
pònnere su zannarolu, nadu de linnas
Sinonimi e contrari
arnai,
pipionire,
pubujonare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se vermouler
Inglese
to be worm eaten
Spagnolo
carcomer
Italiano
tarlare
Tedesco
wurmstichig werden.
bermigàre , vrb Definizione
pònnere su greme, comente faet in sa linna chi si púdrigat, bècia
Sinonimi e contrari
bermire,
ghermicare,
ifermicare,
imbremigai,
infarraciai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire des vers,
se vermouler
Inglese
to become infested with worms,
to get worm-eaten
Spagnolo
agusanarse
Italiano
inverminire,
tarlare
Tedesco
wurmig werden,
wurmstichig werden.
bermíre , vrb Definizione
pònnere su greme
Sinonimi e contrari
ifermicare,
imbremigai,
mermire,
soldire
Frasi
custa piae, custa fruta si est bermida
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire des vers
Inglese
to verminate
Spagnolo
agusanarse
Italiano
verminare
Tedesco
wurmig werden.
cancarài , vrb: cancarare,
cancherai,
cancherare,
cancheriare,
chencheriai,
cranculae,
cranculai Definizione
fàere a cancarrone o intostare de su fritu; fàere dòlere meda cun ccn. iscutulada forte o faendho isfortzu, tocandho
Sinonimi e contrari
abbidhiritzai,
acancarronae,
aggrancare,
ateterigare,
cancaritare,
ingortigai,
inteterighedhare
/
achirdinae,
agiatzare,
ammarmurai,
astragare,
belare,
cascarare 1,
marmurizai
/
aggangrenare,
agghegiare
Frasi
su trigu cheret messadu innantis de si cancarare
2.
si lu torras a tocare ti càncaro sa manu! ◊ su fritu mi est cancarendhe sas manos ◊ cudha bòcia de ortigu cranculàt su pei, tirendu! ◊ messendu a fraci crànculat su bratzu
3.
itzi chi si lu giughent cua cua prite no lis canchériet sa bua nisciunu, candho su chi est cunsiderat (G.Sini)◊ no dha chencherist sa ferira!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rétracter,
engourdir,
transir
Inglese
to numb
Spagnolo
entumecer,
agarrotar,
helar
Italiano
rattrappire,
assiderare,
intirizzire
Tedesco
steif werden.
cangrenài, cangrenàre , vrb: cranghenare Definizione
fàere a cangrena, nau de sa carre bia chi portat infetu; fàere matzigare fele a unu, provare arrennegu o tzacu mannu
Sinonimi e contrari
aggangrenare,
incangrenae
/
arragiolire
2.
candho bi pesso, a totu su male chi nos ant fatu, mi ndhe cranghenat!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
gangrener
Inglese
to become gangreous
Spagnolo
gangrenar
Italiano
incancrenire
Tedesco
brandig werden.
carigài , vrb: carigare Definizione
fàere a càriga, nau mescamente de sa figu ma fintzes de àteros frutos / carigàresi de unu = pagaresindhe, vengaisí
Sinonimi e contrari
acalabiare,
acalamai,
addormicare,
allacanae,
allartzanai,
allizare,
ammustiai,
apabassai
Frasi
sa figu cota, si no ndh'est bodhida, si che càrigat dereta ◊ sa figu si ponit in su soli a carigai ◊ sa figu est carighendi
2.
za mi ndhe at fatu, ma mi ndhe so carigadu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sécher des figues
Inglese
to desiccate
Spagnolo
secarse (de la fruta)
Italiano
assecchire (détto di frutta)
Tedesco
trocken werden.
cogónu , nm Definizione
sicadura a tropu de calecuna cosa (es. pane modhe); fintzes dispraxere, prus che àteru de ofesa, de su èssere apocau, fatu a bregúngia
Sinonimi e contrari
assicorradura,
assicorru
/
angóniu,
annógiu,
ràngulu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
état de ce qui est dur,
sec,
rassis,
ressentiment
Inglese
drying up
Spagnolo
resecado,
resentimiento
Italiano
rinsecchiménto,
risentiménto
Tedesco
trocken werden,
Groll.
dischissiàre , vrb Definizione
tocare a conca, essire macu, irbariadu
Sinonimi e contrari
ammachiae,
delliriare,
dessessire,
irbariare,
iscansae,
ischissiai,
issentire,
istinare
Frasi
sas féminas nos faghent dischissiare (S.Spiggia)◊ a mimme cussas mazinedhas de zocadores mi fachiant dischissiare ◊ si sunt dischissiandhe de su pessamentu ca su frade no at iscritu prus
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
devenir fou
Inglese
to go mad
Spagnolo
desquiciar
Italiano
impazzire,
andar fuòri di tèsta
Tedesco
verrückt werden.
diventàre , vrb Definizione
essire diferente, un'àtera cosa, cambiare a un’àtera cosa
Traduzioni
Francese
devenir
Inglese
to become
Spagnolo
volverse,
hacerse,
convertirse
Italiano
diventare
Tedesco
werden.
dogàre , vrb Definizione
fàere sa doa; apartare o tròchere a una bandha, apartàresi in su sensu de essire a bandhidare; bogare, leare de dossu cosa bestia
Sinonimi e contrari
addoae
/
bogare,
essire,
frànghere
/
caciare
2.
dògadi a intro de su pinnetu! ◊ oh raju, custas bacas sàrtiant su muru e benint chin nois: a ube nos dogamus?! ◊ mi dia cherrer dogare allargu, ma comente l'apo a pòdere fàchere?! ◊ candho lu tocat si ndhe dogat innedha tremèndhesi che canna ◊ dogachela, cussa cosa, ca no mi serbit!
3.
a su puntu chi semus, abbarrare in domo o a mi dogare est su matessi: sa zustíssia mi chircat
4.
s'ischitzinavat pro si che dogare su nive dae supra ◊ si at dogau sa tzinta ◊ sa poesia ti ndhe dogat sa pena dae su coro ◊ sa dotrina de ogn'idea mala doganne ch'est s'acisu a sos beranos! (P.Pittalis)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre la fuite
Inglese
to sidestep,
to go into hiding
Spagnolo
apartarse,
huir,
eliminar
Italiano
scansarsi,
darsi alla latitanza,
eliminare
Tedesco
ausweichen,
flüchtig werden.
essíre, essíri , vrb: bassí,
iscire,
vessire Definizione
andhare fora de ccn. logu (pruschetotu serrau e fintzes tènnere sa essia a fora), bènnere a fora a manera de si bíere, de si pòdere ischire, connòschere, èssere o andhare prus ainnanti de una línia, andhare a giru o a un'àteru logu, naschire o fintzes istesiare, acabbare, mòvere de su postu suo (nau de un’arremu), cumpàrrere, su ischire, su pàrrere, su arresurtare, nau de cosa a bèndhere su dhue èssere in is butegas; arresurtare de una cosa, de una chistione, de sa créschia; acabbare una faina longa, una chistione manna
Sinonimi e contrari
abbenai,
irghelare,
resurtare
/
nàschere,
girai
/
bocare,
caciare,
leare
| ctr.
intrae
Modi di dire
csn:
essimiche da'ia! = bessiminci!, baidindi!; essíreche pala pala, costa costa = arrispúndiri, ei, ma no a tonu, arrispúndiri fuedhendi de àteras cosas; essíreche in machines, in coranta mois = acabbai narendi machíminis, isciolórius, cosas esageradas; essíreche male = certai, essiri in disacórdiu, a iscórriu, iscuncordai; essire in malas = certai meda, de abarrai a prima; essire foras de contu = iscassuletare, irbariare, ammachiaisí; essire de mente = iscarèsciri; a su chi essit essit = comente andhat andhat, andhet comente cheret!; essire fora ’e pare (nau de maridu e mulleri)= iscuncordai, andaisindi donniunu a contu suu; essiresindhe cun… = iscabbullirisí de unu dépidu, de una dificurtadi cun…
Frasi
su dinai nci essit sentza de isciri comenti ◊ sas monzas de Paule essint a passizare ◊ mama e fiza sont iscindhe a sa cortichedha ◊ comente essis de iscola ghira a domo! ◊ candho proet essint sos cocois ◊ mai essidos a logu semus, nois: sempre in bidha ◊ su binu essit de sa carrada ◊ sa domo nostra essit a sa cortita ◊ s'arriu nci essit a mari ◊ est essidu su sole ◊ su maistu fendi su muru ndi est essiu foras de prumu ◊ in sa contonada ant lassadu predas chi essint pro tènnere cun àteru muru ◊ seghendhe no ch'essas fora de sa sinza! ◊ in atunzu, comente proet essit s'erba ◊ mi che at essidu una dente ◊ no li at essidu una peràula: mudu che lódhuru! ◊ mi che at essidu unu fiadu de sa mandra ◊ bandu a pigai is pipius ca funt essendi de iscola
2.
e za no essit, mih, cussu brunzu: si che intendhet atesu meda! ◊ su frúschiu essit prus de sa boghe ◊ essimichelu dae mesu, cudhu maleducadu chi no est àteru! ◊ essimindhelu dae mesu, custu bardulete! ◊ cussu preigadore addaghi abberit buca già ischit inue ch'essire! ◊ candu fuedhas tui essis sempri de sa chistioni ◊ a sa ruta chi at dadu che l'est essidu su bratzu dae su codhu
3.
a chie faghet una morte bi at trinta annos, si essit iscobiadu ◊ sa faina fut essia bèni ◊ donzi tantu mi ch'essit a faedhare a sa campidanesa ◊ essidu mi at finitesa, si mi cherzo cojuare! ◊ mi at essidu cunzuntura e la collo ◊ bellu triballu mi at essidu ◊ sa faina essit male si no bi at forramenta addata ◊ is contus essint giustus ◊ est essida sa boghe chi Fulanu est cojendhe ◊ segundhu sa ua bi essit prus binu ◊ de custu cantu de robba bi essit una fardita ◊ sa padedha de su minestrone est essida prena ◊ custu est pisedhu chi essit mannu de carena ◊ de peràulas ndh'essit sempre àteras
4.
a su mànigu li essit su sale, su píbere, s'aghedu ◊ a su binu l'at essidu unu tastu malu ◊ mi fut essia sa conca a fruschedhas
5.
est giai essiu su gureu ca ndi apu biu bendendi ◊ in atunzu essit su mandarinu, s'arantzu ◊ cun sos médios de como, sa cosa essit in donzi tempus: in sas butegas agatas de totu
6.
frades caros, bos auguro de ch'essire chena pena! ◊ che as a essire cras, de custas chistiones!…◊ dae custa faina no ch'essimus a presse, ca est meda
7.
custos duos fint semper paris, ma de candho ant tentu diferéssia sunt essidos in malas
8.
m'abbàida, tenia de fàghere unu cumandhu ma mi ch'est essidu dae conca!
9.
arguai a tie chi ti ndh'essat cun neune, mih, de custu chi as bidu! ◊ bae ca de su chi mi as nadu no mi ndhe at essidu cun neune! ◊ cussu no ndhe muntenet de segretu: si cumbinat, che li essit che nudha! ◊◊ cudhu ti at fatu dies e dies de triballu e tue ti ndh'essis cun carchi fiascu de binu?! ◊ a fàghere isposonzu no bi cheret duos sodhos, no: bi cheret ispesa manna!
Etimo
ltn.
exire
Traduzioni
Francese
sortir
Inglese
to go out
Spagnolo
salir,
brotar,
asomar,
propagarse,
volverse
Italiano
uscire,
sgorgare,
spòrgere,
propagarsi,
diventare
Tedesco
hinausgehen,
herauskommen,
hervorquellen,
austreten,
hinausstrecken,
sich verbreiten,
werden.
fistulài, fistulàre , vrb Definizione
essire o fàere a fístula
Sinonimi e contrari
infistulai
Traduzioni
Francese
devenir fistuleux
Inglese
to become fistulous
Spagnolo
fistulizar
Italiano
infistolire
Tedesco
fistulös werden.