abriàre , vrb Definizione
dhu narant de su porcu chi a fortza de arratzare male si che faet coment'e a sirbone, si che arestat de arratza
Sinonimi e contrari
aferare,
agrestare,
arruarzare,
eremire,
imburdiri
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
devenir sauvage
Inglese
to grow wild
Spagnolo
volverse salvaje el cerdo
Italiano
inselvatichirsi
Tedesco
verwildern.
afallíre, afallíri , vrb: fallire Definizione
nau de laore, sicare chentza lómpiu, a ispiga buida, tocau a népide, a sole
Sinonimi e contrari
avagliai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dessécher
Inglese
to fog
Spagnolo
volverse zocato
Italiano
divenire afato
Tedesco
verkümmert werden.
aferàre , vrb Definizione
su si fàere a fera, arestare
Sinonimi e contrari
abriare,
agrestare,
arruarzare,
eremire,
imburdiri
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
devenir sauvage
Inglese
to grow wild
Spagnolo
volverse salvaje
Italiano
inselvatichirsi
Tedesco
verwildern.
allabentàre , vrb rfl Definizione
essire allabentaos
Sinonimi e contrari
illabentare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
devenir bête,
s'étourdir,
se distraire
Inglese
to become careless,
fool,
reckless
Spagnolo
volverse bobo,
atolondrado
Italiano
diventare sciòcco,
sventato,
sbadato
Tedesco
leichtsinnig,
zerstreut werden.
allidigoraméntu , nf Sinonimi e contrari
allidigorada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
meurtrissure
Inglese
turning livid
Spagnolo
volverse lívido
Italiano
illividiménto
Tedesco
Erbleichen.
ammadredhàre , vrb: ammadrodhare,
ammodrodhare Definizione
coment'e fàere a madredhu
Sinonimi e contrari
ammassulare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
être vulgaire
Inglese
to be unbecoming
Spagnolo
volverse grosero
Italiano
èssere sguaiato
Tedesco
unmanierlich sein.
ammugronàre , vrb rfl: ammurvonai Definizione
nau de gente, coment'e fàere a muvrone, arestosu
Sinonimi e contrari
agrestare,
assirbonai
| ctr.
ammasetare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
devenir sauvage
Inglese
to grow wild
Spagnolo
volverse salvaje
Italiano
inselvatichirsi
Tedesco
verwildern.
arrusticài , vrb Definizione
su si fàere areste
Sinonimi e contrari
agrestare,
irrusticai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rendre sauvage
Inglese
to become wild
Spagnolo
volverse salvaje,
silvestre
Italiano
inselvatichire
Tedesco
verwildern.
diventàre , vrb Definizione
essire diferente, un'àtera cosa, cambiare a un’àtera cosa
Traduzioni
Francese
devenir
Inglese
to become
Spagnolo
volverse,
hacerse,
convertirse
Italiano
diventare
Tedesco
werden.
essíre, essíri , vrb: bassí,
iscire,
vessire Definizione
andhare fora de ccn. logu (pruschetotu serrau e fintzes tènnere sa essia a fora), bènnere a fora a manera de si bíere, de si pòdere ischire, connòschere, èssere o andhare prus ainnanti de una línia, andhare a giru o a un'àteru logu, naschire o fintzes istesiare, acabbare, mòvere de su postu suo (nau de un’arremu), cumpàrrere, su ischire, su pàrrere, su arresurtare, nau de cosa a bèndhere su dhue èssere in is butegas; arresurtare de una cosa, de una chistione, de sa créschia; acabbare una faina longa, una chistione manna
Sinonimi e contrari
abbenai,
irghelare,
resurtare
/
nàschere,
girai
/
bocare,
caciare,
leare
| ctr.
intrae
Modi di dire
csn:
essimiche da'ia! = bessiminci!, baidindi!; essíreche pala pala, costa costa = arrispúndiri, ei, ma no a tonu, arrispúndiri fuedhendi de àteras cosas; essíreche in machines, in coranta mois = acabbai narendi machíminis, isciolórius, cosas esageradas; essíreche male = certai, essiri in disacórdiu, a iscórriu, iscuncordai; essire in malas = certai meda, de abarrai a prima; essire foras de contu = iscassuletare, irbariare, ammachiaisí; essire de mente = iscarèsciri; a su chi essit essit = comente andhat andhat, andhet comente cheret!; essire fora ’e pare (nau de maridu e mulleri)= iscuncordai, andaisindi donniunu a contu suu; essiresindhe cun… = iscabbullirisí de unu dépidu, de una dificurtadi cun…
Frasi
su dinai nci essit sentza de isciri comenti ◊ sas monzas de Paule essint a passizare ◊ mama e fiza sont iscindhe a sa cortichedha ◊ comente essis de iscola ghira a domo! ◊ candho proet essint sos cocois ◊ mai essidos a logu semus, nois: sempre in bidha ◊ su binu essit de sa carrada ◊ sa domo nostra essit a sa cortita ◊ s'arriu nci essit a mari ◊ est essidu su sole ◊ su maistu fendi su muru ndi est essiu foras de prumu ◊ in sa contonada ant lassadu predas chi essint pro tènnere cun àteru muru ◊ seghendhe no ch'essas fora de sa sinza! ◊ in atunzu, comente proet essit s'erba ◊ mi che at essidu una dente ◊ no li at essidu una peràula: mudu che lódhuru! ◊ mi che at essidu unu fiadu de sa mandra ◊ bandu a pigai is pipius ca funt essendi de iscola
2.
e za no essit, mih, cussu brunzu: si che intendhet atesu meda! ◊ su frúschiu essit prus de sa boghe ◊ essimichelu dae mesu, cudhu maleducadu chi no est àteru! ◊ essimindhelu dae mesu, custu bardulete! ◊ cussu preigadore addaghi abberit buca già ischit inue ch'essire! ◊ candu fuedhas tui essis sempri de sa chistioni ◊ a sa ruta chi at dadu che l'est essidu su bratzu dae su codhu
3.
a chie faghet una morte bi at trinta annos, si essit iscobiadu ◊ sa faina fut essia bèni ◊ donzi tantu mi ch'essit a faedhare a sa campidanesa ◊ essidu mi at finitesa, si mi cherzo cojuare! ◊ mi at essidu cunzuntura e la collo ◊ bellu triballu mi at essidu ◊ sa faina essit male si no bi at forramenta addata ◊ is contus essint giustus ◊ est essida sa boghe chi Fulanu est cojendhe ◊ segundhu sa ua bi essit prus binu ◊ de custu cantu de robba bi essit una fardita ◊ sa padedha de su minestrone est essida prena ◊ custu est pisedhu chi essit mannu de carena ◊ de peràulas ndh'essit sempre àteras
4.
a su mànigu li essit su sale, su píbere, s'aghedu ◊ a su binu l'at essidu unu tastu malu ◊ mi fut essia sa conca a fruschedhas
5.
est giai essiu su gureu ca ndi apu biu bendendi ◊ in atunzu essit su mandarinu, s'arantzu ◊ cun sos médios de como, sa cosa essit in donzi tempus: in sas butegas agatas de totu
6.
frades caros, bos auguro de ch'essire chena pena! ◊ che as a essire cras, de custas chistiones!…◊ dae custa faina no ch'essimus a presse, ca est meda
7.
custos duos fint semper paris, ma de candho ant tentu diferéssia sunt essidos in malas
8.
m'abbàida, tenia de fàghere unu cumandhu ma mi ch'est essidu dae conca!
9.
arguai a tie chi ti ndh'essat cun neune, mih, de custu chi as bidu! ◊ bae ca de su chi mi as nadu no mi ndhe at essidu cun neune! ◊ cussu no ndhe muntenet de segretu: si cumbinat, che li essit che nudha! ◊◊ cudhu ti at fatu dies e dies de triballu e tue ti ndh'essis cun carchi fiascu de binu?! ◊ a fàghere isposonzu no bi cheret duos sodhos, no: bi cheret ispesa manna!
Etimo
ltn.
exire
Traduzioni
Francese
sortir
Inglese
to go out
Spagnolo
salir,
brotar,
asomar,
propagarse,
volverse
Italiano
uscire,
sgorgare,
spòrgere,
propagarsi,
diventare
Tedesco
hinausgehen,
herauskommen,
hervorquellen,
austreten,
hinausstrecken,
sich verbreiten,
werden.
fogliàre , vrb: vogliare Definizione
furriare is crebedhos, su si ammachiare
Sinonimi e contrari
ammachiae,
dilliriai,
fatzellare,
foglietare
Etimo
ctl.
follejar
Traduzioni
Francese
devenir fou
Inglese
to go mad
Spagnolo
enloquecer,
volverse loco
Italiano
impazzire,
pèrdere il sénno
Tedesco
verrückt werden.
ghindhàre , vrb: chindhare* Definizione
mòvere sa cosa a morigadura, su si mòvere coment'e unu ixorbedrama po castiare o coment’e castiandho a un'àtera parte; ammachiare
Sinonimi e contrari
bortare,
chindhalare,
furriai,
girai
Frasi
ponet su cugumedhu, lu fiagat, lu mustrat, lu ghindhat a donz'ala ◊ no si giraiat si no fit su bentu a lu fàghere ghindhare ◊ Toedhu si est ghindhadu a Bobbore a dimandhare ◊ isse est ghindhadu a insegus, ma sa vida sighit a innantis ◊ si ghindhat a isperiare e bidet duas pubas
2.
su chi at tentu l'at ghindhadu sa vida che dai sa die a su note ◊ cussa de cantu est bella faghet ghindhare su chervedhu a la mirare
Traduzioni
Francese
tourner
Inglese
to turn
Spagnolo
volverse,
volverse loco
Italiano
voltare
Tedesco
wenden,
umwenden.
illabentàre , vrb prnl Sinonimi e contrari
allabentare*
Traduzioni
Francese
devenir distrait
Inglese
to become absent-minded
Spagnolo
volverse,
hacerse,
convertirse
Italiano
diventare sbadato
Tedesco
zerstreut werden.
imbirbantài , vrb Definizione
fàere o essire birbante
Traduzioni
Francese
devenir polisson
Inglese
to become rascal
Spagnolo
volverse bribón
Italiano
infurfantire
Tedesco
ein Schurke werden.
imburdíri , vrb Definizione
fàere burdu, areste, malu (ammesturau cun malesa, brutura o àteru deasi)
Sinonimi e contrari
abriare,
aferare,
agrestare,
arruarzare,
eremire
/
abburdare,
chilzeniare,
disgeniare,
imburdai
Frasi
funt arrennéscius a imburdiri sa cuscéntzia de sa genti ◊ ant imburdiu sa língua nosta!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
abâtardir
Inglese
to bastardize
Spagnolo
volverse silvestre
Italiano
inselvatichire,
imbastardire
Tedesco
verzildern lassen,
entarten.
imprupíre, imprupíri , vrb: impulpiri,
impurpie,
impurpire Definizione
pònnere prupas, crèschere in prupas, nau de animales, gente e fintzes frutos
Sinonimi e contrari
ammaciociae,
imprupai,
impurpatzire
| ctr.
ispurpire
Frasi
sa morisca est totu ossu: no bi at impurpidu ca no li at próidu ◊ s'olia comente proet in atunzu s'impurpit ◊ sos pibionedhos de s'àghina sunt imprupinne
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
engraisser
Inglese
to fill out
Spagnolo
engordar,
volverse pulposo
Italiano
impolpare
Tedesco
dick werden.
incalèschere , vrb Definizione
nau de unu male, impeorare, tirare a tempus longu chentza sanare
Sinonimi e contrari
incruai,
incrudèschere
Etimo
ltn.
incalescere
Traduzioni
Francese
aggraver,
devenir chronique
Inglese
to aggravate
Spagnolo
volverse crónica una enfermedad
Italiano
rincrudire,
diventar crònico
Tedesco
sich verschärfen.
ingrajài , vrb Definizione
essire grae, pesosu, pèrdere s'abbilesa de si mòvere po immarritzone, maladia, becesa (e fintzes improssimare)
Sinonimi e contrari
ingraie,
ingraonzare
/
ingrabidare
Frasi
certas curas ingrajant su mali ◊ sa malaria est ingrajendi
2.
passaus pagus mesis de su primu fillu est torra ingrajara
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'alourdir
Inglese
to become heavy
Spagnolo
volverse pesado,
torpe
Italiano
diventare pesante
Tedesco
schwerer werden.