A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

allistiméntu , nm Sinònimos e contràrios ammanitzamentu, ammàniu 1, ammanitzu, aparéciu.

allistíri allestíre

allistrài, allistràre allistài

allistrídu allestrídu

allistríre , vrb Definitzione aconciare o tzapulare trastu iscorriau Sinònimos e contràrios aconciai, arragnare, agiustai Frases Giagu e Giuanne cun su babbu fint allistrendhe sas retzas, ca fint piscadores (N.Fois).

allistríri allestíre

allitàre , vrb Definitzione cúrrere aifatu de ccn. o a ccn. cosa, fàere fuire de mala manera (a su litu, de si dèpere cuare) Sinònimos e contràrios istratallai, lòmpere, perseghire, salargiare Frases teniat su fusile garrigadu a sale pro assuconare sos matzones chi allitaiant a su pudhalzu 2. alliteint sos padres arrochendhechelos in su guventu ◊ iscobieint custu malevadadu e che lu alliteint totue ◊ istei a orixa parada paria unu matzone allitadu Ètimu srd.

allitzíre , vrb Definitzione allichidire su logu, pònnere apostu Sinònimos e contràrios allichidie, illitire.

allíu , nm Definitzione su alliare, calesiògiat cosa chi podet giare a un’àteru ocasione de fàere cosa chi no andhat bene; unu tanti pagu, su tanti de ndhe tastare, de ccn. cosa / èssere un'a. = donai ocasioni, incidai Sinònimos e contràrios agghégiu, tzítziu / atzicu Frases custa caminera in mesu a sa tanca est un'alliu (G.Ruju)◊ a l'àere in grefa est un'alliu ◊ s'avansada chi mi as fatu est un'alliu! ◊ unu papagallu chi bi aiat in carrela fit s'alliu de minores e mannos, ca naraiat totu 2. ocannu de cariasa bi ndh'at ebbia un'alliu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu provocation, dégustation Ingresu provocation, tasting Ispagnolu provocación, bocado Italianu provocazióne, assàggio Tedescu Provokation, Kosten.

alliuradúra , nf Definitzione su alliurai, aderetzamentu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu redressement Ingresu straitghtening Ispagnolu enderezamiento Italianu raddrizzaménto Tedescu Geraderichten.

alliurài , vrb Definitzione adaretzare, fàere dereta una cosa (o una chistione: arrangiare, cuncordare méngius) Sinònimos e contràrios indritare.

allivellaméntu , nm Sinònimos e contràrios aparisadura, imparisadura.

allivellàre , vrb: livellai Definitzione pònnere e fàere a livellu, bene in paris Sinònimos e contràrios apalisare, aparinare Tradutziones Frantzesu niveler Ingresu to level Ispagnolu nivelar, allanar Italianu livellare Tedescu einebnen.

alliventídu , agt Definitzione allaventau, chi est pagu atentu, pagu abbistu Frases maca deo, apo comporadu su brendi ponindhe mente a cussa alliventida de fiza mia!

alliviài, alliviàre aliviài

allivigiàu allevigiàu

allivigionàre , vrb Sinònimos e contràrios allebigiare Ètimu srd.

allivigionàu , agt Sinònimos e contràrios allacanau, allevigiau, allizadu, ammustiau, pribissiu | ctr. friscu.

allíviu allébiu

allivrigníu , agt Sinònimos e contràrios allirorau, allivrinidu, lidu.