Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

conténtu , agt, nm: acuntentu, cuntentu Definitzione chi est provandho cuntentesa, prexu; s'alléviu, su praxere chi si provat comente passat unu bisóngiu, unu disígiu, una suferéntzia Sinònimos e contràrios allegru, apagnau, caléschidu, diciosu, pregiau, pregiosu, satisfau / acuntentamentu, cuntentesa, prégiu, saltifascione, ufania | ctr. dispiàchiu, iscuntentu / dispiachere Maneras de nàrrere csn: cuntentu che pasca = prexau meda, cuntentone; èssere malu a c. = malu a cuntentare, chi no si acuntentat gai fàtzile fàtzile; dare su cuntentu a ccn. = acuntentaidhu, donai su chi est circhendi Frases ndhe so cuntentu meda de comente est andhada ◊ como za est cuntentu ca est cun s'ammorada! ◊ seu cuntenta chi cantit ◊ Luisicu fiat cuntentu de biri a Sara prexada che una pasca 2. a su cuntentu tou siat! ◊ is fillus funt trotus ca dhus pesaus cun totus is cuntentus ◊ deo ndhe aia sos turmentos, àtere sos cuntentos ◊ li lughiant sos ojos de cuntentu (P.Fae)◊ su Signori est acanta in s'ora de su dolori e de su cuntentu ◊ donat milli cuntentus una mirada tua ◊ chi tenzant fortuna a su cuntentu issoro! Tradutziones Frantzesu content, joie, satisfaction Ingresu glad, content, satisfaction Ispagnolu contento, contento Italianu contènto, lièto, contentézza, soddisfazióne Tedescu froh, Freude.

cuntentèsa , nf Definitzione su èssere o istare cuntentos, sentidu de gosu, de praxere / no ischire inue ndh'istare de sa c. = no càpiri in pannus de su prexu Sinònimos e contràrios aggaju, ajubore, allegria, biadesa, bríllida, contentu, gosa, prégiu, ufania | ctr. annicu, dispiachere, dispiaghéntzia, iscuntentesa, triltura Frases cussa sciumana de genti est a itzérrius de prexu e de cuntentesa ◊ deo de sa cuntentesa no parabo! ◊ no ischit inue ndh'istare de sa cuntentesa ◊ sa cuntentesa li fit durada pagu ca l'est bénnidu custu dolore de non poder istare ◊ bella sa cuntentesa chi no ti donant trabballu!… Tradutziones Frantzesu joie Ingresu contentment Ispagnolu contento Italianu contentézza, giòia, gàudio Tedescu Freude.

godíre , vrb: gudire Definitzione su provare praxere, cuntentesa, tènnere prexu, pigare gustu in calecuna cosa, istare bene, no àere perunu male, ne pentzamentos / godiresindhe, de una cosa = irfrutuare, pònnere sa cosa, serbiresindhe Sinònimos e contràrios bodire, gosai | ctr. patire, sufrire Frases Fulana si est cojada, ma in cussa domo bi est intrada pro peleare, no pro godire! 2. de sa domo no si ndh'est godidu nudha: est mortu apenas chi ant cambiadu ◊ cussu est fizu solu e totu su chi tenet sa famíllia si lu godit isse ◊ a bos ndhe godire cun saludu de custu mezoru! Sambenados e Provèrbios prb: chie patit a pitzinnu godit a sa betzesa Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu se réjouir, jouir Ingresu to enjoy Ispagnolu disfrutar Italianu godére Tedescu Freude haben.

gódiu , nm Definitzione su gosare, su assaborare su gosu Sinònimos e contràrios gaju, godimentu, godinzu, gosa, gosura / spàssiu | ctr. patimentu, penória, sufrimentu Frases comente bos poto contare su gódiu de sas dies de sole apustis de sas dies de abba? ◊ pro sos tres natios de Dulusorra àteru gódiu non bi aiat petzi cussu de sos ammentos de su paradisu chi aiant lassatu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu plaisir, jouissance Ingresu enjoyment Ispagnolu placer, deleite Italianu godiménto Tedescu Genuß, Freude.

gòsa , nf, nm: gosu Definitzione su gosare, su tènnere soddisfatzione, su abbarrare o istare cuntentos, alligros / pro unu gosu = po unu gustu Sinònimos e contràrios ajubore, arrecreu, biadesa, biadia, contentu, cuntentesa, dícia, gaju, gódiu, prégiu / allibbiamentu, gosamentu, gosura, isciúscia, ispaju, lobru, reconsizu | ctr. patimentu, patiscione, tormentu Frases su gosu abbramidu l'incontras donzi die in s'umbra de custu chercu! (A.Serra)◊ cantu trista mi paret custa vida cun pagu gosu e meda patimentu! ◊ gei dh'est passau su gosu, de candu est mortu su pobidhu, scerada! ◊ chiterra mia cara, regàlami istasero cudhu gosu chi mi fureit una note giara Sambenados e Provèrbios prb: su tramposu at pagu gosu Ètimu spn. gozo Tradutziones Frantzesu plaisir, jouissance, joie Ingresu pleasure, mirth Ispagnolu placer, gozo Italianu godiménto, gàudio Tedescu Genuß, Freude.

gosàe, gosài , vrb: gosare Definitzione su provare praxere, cuntentesa, pigare gustu in calecuna cosa, istare bene, no àere perunu male e ne pentzamentos / gosai unu bèni = serbiresindhe Sinònimos e contràrios bodire, godire | ctr. patire, sufrire Frases gosaizis e gosao in mesu a tantu alimentu ◊ a si gosai custu fillu cun alligria! ◊ como chi ses in su chelu gosendhe su reposu e sa paghe meritada, prega pro custa zente chi est restada! (S.Canu)◊ gosaisí saludi! Sambenados e Provèrbios prb: chie no patit no gosat Ètimu spn. Tradutziones Frantzesu se réjouir, jouir Ingresu to enjoy Ispagnolu disfrutar, gozar Italianu godére, usufruire Tedescu Freude haben, nießbrauchen.

gosaméntu , nm Definitzione su gosare, su godire Sinònimos e contràrios allibbiamentu, gódiu, gosa, gosura, isciúscia, ispaju | ctr. patimentu, sufrimentu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu plaisir, jouissance Ingresu pleasure Ispagnolu gozo, placer Italianu godiménto Tedescu Genuß, Freude.

piachère , nm: piaghere, piagheri, plagere, plaxeri, plexeri, pragere, pragheri, prasere, praxere, praxei, praxeri, pregheri, prexei, prexere, prexeri Definitzione genia de cuntentesa chi si provat po calecuna cosa chi andhat in bonu, su pràghere, su gustu chi si pigat tastandho o faendho calecuna cosa; css. cosa de si ndhe alligrare, chi giaet cuntentu o chi si faet po giare cuntentu, po currespòndhere a su disígiu o a sa volontade de unu Sinònimos e contràrios aggradu, gosa, gustu, praximentu, zéniu / pavore | ctr. dispiachere Maneras de nàrrere csn: tènnere piaghere de una cosa = aggradèssiri una cosa; a piaghere de unu = acomenti iat a bòlliri ccn.; fàghere una cosa de piaghere meu, tou, sou e gai = ca dh'apu bófia geo, tue, issu, chentza chi dh'apat cumandhada àtere; pro piaghere = po fai prexeri, po cumpraxi; fàghere piaghere = pràxiri; fàghere unu piaghere = fai ccn. cosa po acuntentai a unu; a su piaghere tou siat! = zenia de augúriu; manigare, ríere a piaghere = itl. "di gusto", de ndi abarrai própiu cuntentus Frases apo arretziu su regalu cun pragere ◊ bieus cun pregheri chi is matas funt ponendi linna noa ◊ immoi mi fais su santu prageri e dha iscàbulas! ◊ chi est a prasere tua, sa cózua si faet ◊ no andho mancu po prexere! 2. bennie annongi po plagere! ◊ ma faghe su piaghere e fróbbidi su lorodhu! ◊ Giuanni Batista no si est incantau ni a is onoris ni a is prexeris ◊ si fit istadu a piaghere meu aia distrutu sas armas de fogu ◊ nos amus fatu una manigada de frenugu própiu a piaghere!◊ a mi lu faghides unu piaghere? ◊ me in bidha mia nisciunus prus mi fait custu prexei Sambenados e Provèrbios prb: a mali mi benit e prexeri ndi agatu Tradutziones Frantzesu plaisir, faveur Ingresu delight, favour Ispagnolu placer, favor Italianu piacére, favóre Tedescu Freude, Vergnügen, Gefallen.

prégiu , nm: préssiu 2, presu 1, prexu, prezu Definitzione cuntentesa, ispétzia bona de èssere alligros, de s'iscaringiare a erríere fintzes, su si alligrare po calecunu o ccn. cosa Sinònimos e contràrios aggaju, ajubore, allegria, biadesa, bríllida, cuntentesa, dícia, ganaona, gosa | ctr. amalgura, discuntentu Maneras de nàrrere csn: e benimindi prexu!… = cuntentu meda est!, de si ndhe cuntentare meda b’at!; fai prexu de ccn. cosa = allegraresindhe Frases no ndi capiat in pannus de su prexu! ◊ su prexu de s'ispàssiu ◊ pro ti èssere de me innamoradu, de su presu no isto mancu in se ◊ sonu sa trumba e cantu po cini est a préssiu e po cini est malaggradéssiu ◊ amos tentu a prexu sos regalos chi nos ant fatu ◊ siant iscomunigaus cudhus chi ndi ant fatu prexu de custa fura! ◊ prexighedhu teniat, sa die!… Ètimu itl. pregio Tradutziones Frantzesu joie Ingresu joy Ispagnolu alegría Italianu giòia, compiaciménto Tedescu Freude.

reconsízu , nm: regosítziu, regosizu Definitzione gosu, prexu mannu Sinònimos e contràrios allibbiamentu, cuntentesa, gaju, gódiu, gosamentu, gosa, isciúscia, ispaju, lobru Frases si presentat su Fizu pro dare a chelu e terra regosizu ◊ oe s'empireu chelu sentit grandhe reconsizu ◊ fetant grandhe regosítziu totu sos mortales tristos! Ètimu ctl., spn. regosig Tradutziones Frantzesu joie, jubilation Ingresu mirth Ispagnolu regocijo Italianu grande godiménto, gàudio Tedescu Wonne, Freude.

«« Torra a chircare