acodíu , pps, agt: acudidu, acuditu Definition de acodiri / èssere unu male acudidu = èssiri aproviau, regortorzu, bénnidu de àteru logu (e no sempre pro su bonu) Synonyms e antonyms acurtu / acudiditzu, aproviau / impressidu 2. mirade a chie solent leare a cojare, a unu mesu acudidu! ◊ cussu no est de bidha: est unu tataresu acudidu 3. tui ses istétiu acodiu a si dhu cambiai cudhu dinai malu!
acódiu , nm: códiu Definition coígiu, cosa avantzada, sobrada Synonyms e antonyms abantzu, acógiu, sobra Sentences si bi tiat abbarrare galu cosa, totu s'acódiu lu depes brujare ◊ cussos non ti ant a lassare perunu acódiu de lavore! Etymon srd.
acodomài, acodomàre , vrb: acomodai,
acudomai,
acumodai Definition
pigare o pònnere is comodidades, is cumbénias; pònnere o istare a códumu, bene
Synonyms e antonyms
adaretzai,
assantai,
assetiai
Sentences
si so pastore mi acòdomo ◊ pro finis, già ses bene acodomada cun chie ailti tanta iltimassione
Etymon
itl.
Translations
French
arranger
English
to arrange
Spanish
acomodarse
Italian
accomodare
German
es sich bequem machen.
acodradúra , nf: acordadura Definition su si acordare a tzeracu, acórdiu cun calecunu mere Synonyms e antonyms allocu, allogadura Etymon srd.
acodràre , vrb: acoldai, acordae, acordai, acordare Definition pònnere de acordu; fàere cuntratu po andhare a serbire cun àtere, a contu de unu mere (fintzes pigare); regulare is cordas de un'aina po sonare / acordai serbidoris = pigare tzeracos Synonyms e antonyms cuncordai, cuntratare / allocare | ctr. iscuncordai 2. a sorri mia dh'iant fata acordai po castiai pipius ◊ o andhas a sa zoronada o ti acordas! ◊ fillas mias, si no istudiais si acordu! ◊ issu fut deghe annos acordau faenno su pastore ◊ Fulanu at acordau totu is fixos ◊ po su chi no potzo fàere geo mi acodro unu giorronaderi Etymon itl. accordare.
acódriu , nm: acóldiu,
acoldu,
acórdiu,
acordu Definition
su si agatare de sa matessi idea de un’àteru in calecuna cosa, su decídere calecuna cosa in duos o medas; genia de cuntratu po fàere unu trebballu, serbire a unu mere; terrenu afitau a pàsculu, su pàsculu / annu de acódriu = sa durada de un'annu de unu cuntratu de terachiu
Synonyms e antonyms
abbatu 2,
acómodu,
convéniu,
patu,
terachia
| ctr.
disacórdiu
Sentences
una poriga de pastoris a acódriu depit pigai e bit ca de brobeis ndi procurat!◊ a bortas su nonnu e sa nonna si ponent de acordu po dha pigare a cumone, sa cadenatza ◊ un'ómine bolet custa fémina a isposa ma issa no est de acórdiu ◊ is sordaos, de acórdiu, si fiant furriaos totu ◊ su massaju cun su sabbateri faiat s’acodru de is crapitas
3.
faiat su pastore cun d-una cincuantina de berbès, ma cantu pagàt s'acórdiu no dhi coigiàt nudha
Etymon
itl.
Translations
French
accord
English
agreement
Spanish
acuerdo
Italian
accòrdo,
intésa
German
Einigung,
Abkommen.
acòdro , nm Definition
modhitzi o chessa de monte, genia de linna chi creschet a matighedha e faet a innestare a pistàciu
Synonyms e antonyms
chessabera,
còdora,
modhitziera,
soperi
Scientific Terminology
mt, Pistacia terebinthus
Etymon
grc.
acródryon
Translations
French
térébinthe
English
terebinth
Spanish
terebinto
Italian
terebinto
German
Terebinthe.
acodulàda , nf Synonyms e antonyms apedrigadura Etymon srd.
acodulàre , vrb: acudulare Definition
tragare, iscúdere a pedra; fàere grae?, fàere a códulu?, fàere coment'e a cude, téteru che pedhe?
Synonyms e antonyms
apedriai,
intellai
2.
sas fardetas comintzabant a s'acudulare dae sa saghina de sas matas allentorias
Etymon
srd.
Translations
French
lapider
English
to throw stones
Spanish
arrojar una pedra
Italian
lanciare sassi
German
Steine werfen.
acodulàu , pps, agt Definition
de acodulare; nau de unu, chi est tocau a pedra, ma fintzes chi est coment’e códua, pedra, chi no sentit nudha, no ndhe dh'importat nudha de nudha
Synonyms e antonyms
apedriau
/
coritostu
| ctr.
acatosu,
corimodhe
Etymon
srd.
Translations
French
insensible
English
insensible
Spanish
insensible
Italian
insensìbile
German
unempfindlich.
acogài , vrb: acoghiai, cogai Definition abbaidare sa cosa incantaos coment'e disigiandhodha, ibertandho a ndhe dhi giare Synonyms e antonyms ammuscai, imbreacare, incantai / aogare, oghiai 2. una baca iscumpangiada fiat acoghiendi unu malloru… (A.Spiga)◊ tui ses sempri acoghiendu is siendas allenas! ◊ poita abarrais ingunis acoghiendumí su chi papu? Etymon srd.
acogalzàdu, acoganzàdu, acogarzàdu , agt Definition fatu a cogarzu, imbuidau, fatu tuvucu Synonyms e antonyms acociaradu, cafudu, copudu, cunculutzu, pojútulu, putudu, tufudu | ctr. còrcobe, cucurúciu, cucurudu Etymon srd.
acogàu , pps, agt: cogau Definition
de acogai
Synonyms e antonyms
ammainau,
fatuzadu
/
incantau
/
acoighinadu,
ammuscau,
cotu,
imbreacu
2.
s'intendit s'armonia de is nodas de sa mediana pipia chi cannas acogadas prínchiant sospirendu.
Translations
French
ensorcelé
English
bewitched
Spanish
hechizado
Italian
ammaliato,
stregato
German
bezaubert.
acóghi! , iscl, cng Definition acò chi… = andhe chi… Synonyms e antonyms achelu!, ajallu, eallu!, edheà! / andhe, sigomente 2. acoghi la cheres gai, sa cosa, bae e faghedila tue! ◊ barriamus meda, assumancus, acoghi faghimus su fiazu, est cun cabbale! ◊ acoghi postu s'est a fàghere cussa faina, sempremmai l'ischit comente cheret fata! ◊ pariat a fàghere male, acoghi no faghiat a fagher bene… Etymon srd.
acoghiài acogài
acoghiàre , vrb Definition inniedhigare, fàere de colore iscurosu, coment’e brutu fintzes si est límpiu Synonyms e antonyms acotilai, recòchere Sentences su fumu de sa forredha acóghiat sa gente e is cosas Etymon srd.
acoghinàre , vrb: cochinare Definition còere is papares, fàere a papare is cosas cotas; nau de essiduras, intostare, fàere in matéria; nau de una suferéntzia, andhare de male in peus Synonyms e antonyms còchere Etymon srd.
acogiài , vrb: (a-co-gi-a-i) acoigiae, acoillai, acoizare, acuizare, cogiai, coigiare* Definition lassare o abbarrare agoa, a daesegus, a s'assegus Synonyms e antonyms acadiare, cambare, codiare, incoizare, lassai, scoigiai Sentences issu s'est acoillau po lassai andai ainnantis is àterus ◊ su procazu s'est acatau ca unu prochedhu si fiat acuizau e torrau est insegus.
acógiu , nm: (a-có-gi-u) Definition coígiu, parte chi no si consumat de calecuna cosa, chi sobrat, abbarrat Synonyms e antonyms códiu, coilla, sobra Etymon srd.
acogliàdu , agt Definition chi est intostau a pígiu de fora Synonyms e antonyms acorzoladu.