A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

aciúvu , nm Definition su che calare o abbasciare a fundhu in mesu de calecuna cosa Synonyms e antonyms aciuvamentu, afundhamentu Etymon srd. Translations French engloutissement English sinking Spanish hundimiento Italian affondaménto German Versinken.

acíva , nf: atziva Definition totu is trastos de una cojuada noa Synonyms e antonyms asciugàriu, pannamenta Sentences còmpora cantu cheres note e die: arrecadas, collanas e acivas Etymon srd. Translations French trousseau de jeune fille English trousseau Spanish ajuar, equipo Italian corrèdo da spòsa German Aussteuer.

acivargiàe , vrb Definition essire o fàere arrasposu che chivarzu Synonyms e antonyms raspinai Etymon srd.

aciviméntu , nm: atzivimentu Definition su atzivire, sa resa, sa fortza de cundhire chi tenet una cosa chi, fintzes si est paga, bastat po meda; totu is trastos de una domo, mescamente cussos de s'isposa e fintzes is prendhas Synonyms e antonyms atzivu 2. cussa fiat s'arrobba po s'acivimentu de is giòvanas isposas Etymon srd. Translations French efficacité, haut rendement English efficacy, strong return Spanish alto rendimiento, eficacia Italian fòrte résa, fòrte rendiménto, efficàcia German sehr gute Leistung, Wirksamkeit.

acivíre, acivíri , vrb: atzivire Definition su bastare cun pagu po fàere cosa meda, nau de cundhimentos o cosas chi si aciunghent a un'àtera po dhi giare una calidade diferente; su bastare de sa cosa a unu bisóngiu, fintzes su frunire unu logu o una domo de su chi dhi bisòngiat Synonyms e antonyms achipire, achivire, fornire Sentences custa tinta atzivit meda: cun custu pagu che apo illatadu totu cussu muru ◊ atzivit un'ira cussu piberonedhu ruju: est bastadu una puntighedha cantu s'ungra pro dare su picante a totu su mànigu ◊ cust'ozu atzivit meda ca sa cosa chi fries no ndh'atzupit nudha 2. s'ortalíscia pro totu est atzivida ◊ sendhe atzividu de totu, aite a leare s'anzenu?!◊ cosa a papare bi ndh'at pro ndhe atzivire unu ristorante! 3. a sa chi fuit in allerga bajania e deviat atzivire su cuviu a mente frimma, lestra sa manu curriat pro achipire in s'arminzu 4. sa domo tantu no la tenet bene atzivida!…◊ tziligherta, espu, fromiga… totus a issuciare pibione naendho chi Deus dhos at fatos pro èssere acividos (A.Barra) Etymon itl. accivire Translations French être efficace English to be effective Spanish ser eficaz Italian èssere efficace German ergiebig sein.

acixiristàe achighiristài

aclamài, aclamàre , vrb: acramare Definition coment'e cramare, tzerriare, giare unu títulu o títulos a unu, foedhare a bàntidu de ccn., tzacurrare is manos Translations French acclamer English to acclaim Spanish aclamar Italian acclamare German Beifall spenden, ausrufen.

aclàmu , nm Definition su aclamare Etymon srd. Translations French acclamation English acclamation Spanish aclamación Italian acclamazióne German Beifall, Zuruf.

aclarài , vrb: acrarai, acrarare 1, acrariai, acrariare Definition fàere a bíere, pònnere a craru, fàere ischire; èssere o fàere prus craru, cun prus lughe / a. una chistioni = crarire, ispiegare una chistione Synonyms e antonyms acrarire, ispalesare / isclarai, iscrarire Sentences sa luxi acrarat su scuriu ◊ dúbbiu predosu, súrbile malinna chi mi sughes su sutzu de s'aorta… acràrati: ite cheres? (G.Piga)◊ su beranu est giai acrarendusí ◊ s'aràngiu, candu su frutu si acrarat, s’iscerat si est de croxu grussu o fini ◊ po mei ita momentu tristu, chi no s’acrarit sa beridadi!(G.Pillai)◊ mi at tzirriau po acrariare sa chistione 2. sa diri est acrariendi ◊ bidia su sole acrariandhe sos paris e sos montigos Etymon srd. Translations French manifester, éclaircir English to disclose, to illuminate Spanish aclarar Italian palesare, rischiarare German offenbaren, klären.

aclaríre , vrb Definition su pònnere in craru una cosa naendhodha Synonyms e antonyms crarire, declarai | ctr. cuai, denegare Etymon srd. Translations French déclarer English to declare Spanish declarar Italian dichiarare German kundtun.

aclavàre , vrb: clavai Definition craitare, pònnere púncias, craos, po firmare calecuna cosa Synonyms e antonyms apunciae.

aclisàre , vrb: eclisai* Definition su cuare, nau prus che àteru de sa Luna, de su Sole candho Luna e Terra si ponent una ananti de s'àtera faendhosi umbra impedendho deosi de bíere su Sole (o s’efetu suo, in totu o in parte) Synonyms e antonyms acuae, apaltare, frànghere, grisai 1, incrissiri, tudai.

aclísu , nm: eclissi* Definition su si pònnere ananti s'una de s'àtera sa Terra e sa Luna e s’umbra chi si faent Synonyms e antonyms incrissidura.

acloài , vrb: acroae, acroai, acroiai Definition arregòllere e aguantare is oos asuta in caente po fàere naschire is pudhighinos, comente faent is pudhas e pigiones chi si cicint in pitzu; (in cobertantza) istare o pònneresi abbasciau coment’e pudha frochindho, pigare a frandhigos; fàere sa boghe de sa pudha candho est cicia in pitzu de is oos o portat is pudhighinos piticos, o fintzes candho est in mota de frochire (in cobertantza, istare a chistionu, foedhandho chentza cabu) Synonyms e antonyms chiochire, clocire, crochidare, forcire, tzotzare, tzotzire Sentences sa pudha est sétzia acroendi, frucendi is ous 2. filla tua est acroendi cun cussu macu ◊ aici seis acroendi, in pontis de fai su trabballu chi depeis fai?! Etymon srd.

aclúdere , vrb Definition pònnere impare (prus che àteru nau de paperi, documentu, in sa matessi busta chi si mandhat po àteru).

acò , iscl Definition foedhu chi atzitzat s'atentzione de unu po abbaidare una cosa chi acontesset Synonyms e antonyms lah!, mih! Sentences acò sos castanzeris! ◊ acò s'animale! ◊ acò su mare de Sardigna biaitu e su chelu sou sempre giaru! ◊ acò s'astru de arghentu ispannendhe dogni nue, acò sa luna! 2. e acò chi sa mama si est detzisa de presentare su fizu sou a s'isposa ◊ acò chi un'arveghe si chírriat dae s'ama, leat filu a s'ala de sos anzones e ndhe sèberat unu Etymon ltn. eccu(m) hoc Translations French voici!, voilà! English here it is! Spanish he aquíahí Italian ècco! German hier, da ist.

acò! , iscl Definition acosta!, acostai!, acúrtzia!, beni!

acòa , avb, prep: agò, agoa, agou Definition a coa, tempus apustis, pustis de…; in daesegus, apalas / torrare agoa = itl. indietreggiare; torrare agoa sa lughe = itl. riflettere Synonyms e antonyms addaesegus, aissegus, apabas, afatu / abosca, addaboi, apoi, apusti | ctr. innantis Idioms csn: acoa meu, tuo, suo = apustis meu, tou, sou; a s'acoa = assassegus; su martis de agoa = martis de carrasegare; su prat'e agoa = in isposonzu, zenia de brulla chi si faghet a su cojadu nou (piatu cun corza, ossos e àteru de frundhire chi li presentant cuguzadu che a… sa menzus cosa) Sentences a arrí agoa, a sa scuada de is ballus! ◊ chiscellu, a su cane: miret chi acoa murrunzamus nois! ◊ immou papai e agou andais! ◊ issu abbarrat agoa ca depit èssi s'úrtimu ◊ su de agou pigadhu in cou! ◊ a s'acoa at pentzau in su malu 2. recuint acoa de s'iscurigada ◊ sa maista dhu poniat agò de sa lavagna candu fadiat a mau Etymon srd. Translations French après English after Spanish atrás, trás Italian indiètro, addiètro, dópo German zurück, nachher, dann.

acoacò , avb: agoagoa Definition própiu a coa, apalas, tempus apustis de ccn. o de calecuna cosa o fatu Synonyms e antonyms addaesegus, aissegus, incuadas, insegus Etymon srd.

acoài, acoàre , vrb Definition pònnere, andhare o istare s'unu aifatu de s'àteru, acoa, e fintzes abbandhonare; tirare agoa, tirare a longas, acostire cun sa coa a calecunu tretu comente faet unu carru o un'àteru mezu po carrigare o iscarrigare cosa Synonyms e antonyms acodiai / aisetare Sentences cussas pòberas terra sunt acoatas 2. sa zente est acoendhe: pro pagare isetat sas úrtimas dies Etymon srd. Translations French se mettre derrière English to put in line Spanish poner en hilera Italian accodare German hintereinanderreihen.