acirdinài achirdinàe
acirràda , nf: acirrara Definition
afracada, lómpia de calecuna o cun calecuna cosa de botu, a cropu, de istrémpiu, móvia totinduna, e pigat diferentes significaos segundhu cun ite si faet: camminandho, fintzes impunnada abbia a calecunu logu, a punta apitzu; nau de logu, chi est in artzada meda (o in calada)
Synonyms e antonyms
acollada,
afracada,
assuprida,
colpu,
cracada,
imporrada,
lómpia
/
ingullida,
ingúrtia,
intullada
/
abbasciada,
achirradorzu,
ampuada,
caladògia,
falada,
faladorza
Idioms
csn:
bufai una tassa de cosa totu a una a. = totu a un'ingullida; a. de àcua = próida, iscutinada de abba; a. de gortedhu = punta de lepa, istocada; a. de fruta = bentre o manigada de frutuàriu; a. de fuedhus = briga
Sentences
immoi pigu sa crocoriga e mi fatzu un'acirradedha de binu ◊ eus pràndiu e giai sciamigau: seus po dhi giai sa segunda acirrada! ◊ dh'at donau un'acirrada de gortedhu ◊ a su cuadhu dhi at donau un'acirrada de isproni ◊ dhi at donau un'acirrada de cosa, a sa pobidha!…
2.
a dónnia acirrada de cantu sighiat su prantu de is féminas
Etymon
srd.
Translations
French
assaut
English
assault
Spanish
asalto
Italian
assalto,
scàrica
German
Angriff,
Ladung.
acirradúra , nf Definition su acirrai / fai sa coa a a. = mòere a corpu, de botu Etymon srd.
acirrài , vrb: acirrare Definition artzare cara a susu, coment'e achirrare (bènnere, andhare a unu chirru), ma cun significaos unu pagu diferentes: pigare un'istrégiu de cosa a bufare a bruncu, lòmpere a una cosa cun fortza, a s'airada, fintzes po si mantènnere, su si mòvere, tzucare de botu, totinduna Synonyms e antonyms assuprire, comentzari, illorare, irbotare / bufae, ingullire, intullai Idioms csn: èssi a culu acirrau = a culu paradu, artziadu; acirrai a cúrriri, a papai, a segai = imbucare, atacare a…; acirrai is ispronis a su cuadhu = púnghere de isprone Sentences tochit, acirrissidhu e bufit! ◊ tochit, acirrididhi, ca gei est binu bellu! ◊ càstia chi ti acirru a ismurraras!…◊ acirrau unu tzichedhu de licori, si nci fiat essiu torra ◊ funt marriscedhendi coment'e cuadhus acirraus de ispronis ◊ mi parit ca mi ndi acirru un'atru buconedhu, de custu binu!◊ fémmina, ma acirrat dae su fiascu che is ómines etotu! 2. moltu su capu, is àterus ant acirrau a furriai…◊ de sa timoria at acirrau a fuiri ◊ mi seu acirrau a issu po no arrui Etymon srd.
acirràra acirràda
acirràre acirrài
acirubaméntu , nm Definition ufrore a s’istògomo o prandidura a bentu, su male chi benit a is animales candho papant erba isciusta Synonyms e antonyms incubadura Scientific Terminology mld.
acisadòre , agt, nm: ecisadore Definition
(f. -a) chi o chie acisat, incantat, nau prus che àteru in su sensu chi incantat cun sa bellesa, cun s'amore
Synonyms e antonyms
aciseri,
improseri,
ingranguleri
/
abbervadore,
brúsciu,
cogu,
fatiàrgiu,
fatuzadore,
fatuzeri,
maghiàgliu,
magineri,
mainàrgiu
Sentences
s'istrada chi su rei depiat fai fuat difícili tanti chi po arribbai portàt unu lómburu de filu tentu in donu de una acisadora
Etymon
srd.
Translations
French
ensorcelant,
enchanteur
English
charmer
Spanish
hechicero
Italian
ammaliatóre,
fascinóso
German
bezaubernder Mensch.
acisàdu , pps, agt: acissadu Definition de acisare 2. chie l'ammirat restat acissadu ◊ bastat ch'isse ti diat un'abbaidada ca restas acissadu veramente.
acisài, acisàre , vrb: artzisare 1,
atzisare,
ecisai* Definition
prus che àteru, incantare cun sa bellesa, cun s'amore / atzisare su cane = fàere coment'e meighina, una genia maia, chi dhu faghet istare mudu po no giare ischidu
Synonyms e antonyms
inamorai,
indeosare
/
afatugiare,
afaturai,
ammainai,
ammajarzare
Sentences
pentzu de ti usai sa sintzillidadi ca tui m'as acisau ◊ mi so acisadu de issa ◊ tui ses sa chi acisat sa genti ◊ tenes cara subr'a dogni amiga sa chi mi at acisadu coro e mente (P.Mossa)
Translations
French
fasciner
English
to fascinate
Spanish
hechizar
Italian
affascinare
German
bezaubern.
aciséri , agt, nm: ciseri,
eciseri* Definition
chi o chie ecisat, incantat, nau prus che àteru in su sensu chi incantat cun sa bellesa, cun s'amore
Synonyms e antonyms
acisadore,
improseri,
ingannadore,
ingranguleri
/
abbervadore,
brúsciu,
cogu,
fatiàrgiu,
fatuzadore,
fatuzeri,
maghiàgliu,
magineri,
mainàrgiu
2.
arguai de bosatrus a ripiti cussa fórmula de cogas, innui si ammesturant is aciseris elementus de s’àcua, de sa terra e de su fogu!
Translations
French
ensorcelant
English
charmer
Spanish
hechicero
Italian
ammaliatóre,
seduttóre,
maliardo
German
bezaubernder Mensch,
Verführer.
acisería , nf Definition
su acisare, su chi si faet po acisare s'àteru
Synonyms e antonyms
acisu,
afatúgiu,
brusceria,
fadia 1,
fatura,
maghia,
magina,
maina
Etymon
srd.
Translations
French
envoûtement
English
witchcraft
Spanish
hechicería
Italian
malìa
German
Verführung.
acisólgiu, acisórgiu achisógliu
acisòri , nm Definition genia de fortza de sa bellesa chi faet incantare Synonyms e antonyms acisu, galania Sentences s'acisori tuu cali cantadori no dh'at a cantai?! (Lai) Etymon srd.
acispàda , nf Definition su acispare, alluta, apampada de fogu Synonyms e antonyms allumada Sentences arratza de acispada chi s'at fatu, cussu fogu fuidu!… Etymon srd.
acispàre , vrb Definition pigare fogu, intrare in tènnere, fàere fràmula meda, abbruxare cun sa fràmula; in cobertantza, pigare afuta, tzacu, arrennegu Synonyms e antonyms apampai, avampai.
acissàdu acisàdu
acísu , nm: artzisu,
ecisu Definition
genia de fortza de sa bellesa chi faet incantare
Synonyms e antonyms
acisori
/
aciseria,
afatúgiu,
brusceria,
fadia 1,
fatura,
maghia,
magina,
maina
Sentences
sa bellesa sua est s'acisu de totu sos coros! ◊ issa fit s'acisu meu, issa s'únicu recreu! (P.Mossa)◊ no ti poto olvidare, sendhe de me veru acisu! ◊ cussa picioca est s'acisu de sos ojos mios!
Etymon
srd.
Translations
French
sort,
ensorcellement
English
spell
Spanish
hechizo
Italian
incanto,
fàscino
German
Zauber.
acisúra , nf Synonyms e antonyms acisu, bellesa, bellura, galania | ctr. legesa Sentences bidendhe s'acisura tua s'ispantant sas sirenas! Etymon srd.
acitótu acetótu