A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

acinníra , nf: tzinnida Definition móvia chi si faet cun sa conca, cun sa manu o àteru, coment'e bolendho nàrrere cosa Synonyms e antonyms acínnidu, chinnida, manigiada, móida Sentences mi at fatu un'acinnira de ogus Etymon srd.

acínniu , nm Definition su acinniai Synonyms e antonyms achinnadura, bantzicadura, intzàntzinu, nannicadorju, santziadura, santziamentu Etymon srd.

acínnu acínnidu

aciò! , iscl Synonyms e antonyms abbàida!, càstia! Sentences aciò, aciò ite abba pioia chi est fatendhe!

acioadúra , nf Definition ponnere is ciòs, nau prus che àteru po is crapitas e po is ferros de un'animale; tocadura de ciou, su pitziare s'animale in sa carre bia ponendhodhi is ciòs Synonyms e antonyms acioladura, cravadura, inclavadura, intzoadura, puntzadura Etymon srd. Translations French clouage English nailing Spanish remachado, el clavar Italian inchiodatura, chiodatura German Benagelung, Hufbeschlag.

acioàe, acioài , vrb: aciuai, tzoare 1 Definition pònnere is ciòs, pònnere is ciòs ferrandho is animales, o a su fundhu de is crapitas Synonyms e antonyms aciolai, atacitai, imbullitare, intzoare Etymon srd. Translations French clouer English to nail Spanish clavar Italian inchiodare, chiodare German benageln, beschlagen.

acioàre , vrb: cioare, tzoare Definition sa boghe chi faet su procu Synonyms e antonyms crochidare, intzuai, tzuinai, tzuniari Scientific Terminology bga Etymon srd. Translations French grogner English to grunt Spanish gruñir Italian grugnire German grunzen.

acioàu , pps, agt Definition de acioai; chi portat acious, ciòs, nau de botinos; chi est tocau de aciou, nau de animale Synonyms e antonyms bullitadu, imbudhitatu Sentences dh'ant acioau ferrandhodhu.

aciocàda , nf Definition su aciocare, giare una surra de cropos, atripare Synonyms e antonyms banzu 1, cabossa, carrubba, sussa Etymon srd.

aciocài, aciocàre, aciocàri , vrb: agiocai Definition pigare a cropos, pigare a briga, a befa, giare una briga; arregòllere a unu logu, aciapare o agatare a unu faendho dannu o furandho, o fuindho; acudire, lòmpere, ammuntonare, chistire impare, pinnigare pigandho totu o cosa meda Synonyms e antonyms abbanzare, atripai, isciúdere, magiare, surrai / certai / acafai, aciapai, aggafai, assacarrare, adobiai, cassai, collire, tènnere, tenturai Idioms csn: a. sa terra acanta a sa matixedha = collire o afranzare sa terra a su prantone; a. a fuiri, a cúrriri = illoràresi a fuire, a cúrrere Sentences s'iscocu su ladroni tochendimí is crabitas nci dh'aciocu su cani! 2. candu ndi aciocàst unu muntoni de cosa, de cuss'ortu, ciai fusta cuntenta! ◊ soi aciocandu ladàmini ◊ aciocamindi cussu libbru! ◊ cuss'orruga aciocàt s'abba de totu sa bidha e si fut fata a unu frúmini ◊ sa genti aciocat prus a innòi chi no a crésia ◊ comente at apertu su portale, sa gente si est aciocada a pratza (I.Patta)◊ a s'umbra is pipius aciocànt e giogànt impare ◊ a bortas is féminas si aciocant a piscinai 3. iant inténdiu una fémina aciochendu su pobidhu po mòri de un'atra fémina ◊ dh'ant aciocau canis arrabiaus ◊ ant aciocau is ladronis furendi 4. ant aciocau a cúrriri Etymon spn. achocar Translations French malmener, capturer, entasser English to beat up, to heap, to capture Spanish pegar, capturar, detener Italian malmenare, catturare German mißhandeln, gefangennehmen.

aciochidúra , nf Synonyms e antonyms crochidura, frochidura Etymon srd.

aciociàda , nf Synonyms e antonyms abbruncu, abbucamentu, aciocada, bria, certu, inzemu, ispórchidu, surra Etymon srd. Translations French reproche English rebuke Spanish reproche Italian rimbròtto German Verweis.

aciociài , vrb Definition atripare, pigare a cropos, ma mescamente fàere a bregúngia, pigare a ccn. a briga cun malos foedhos Synonyms e antonyms abbanzare, addobbai, arropai, assurrare, atripai, carrubbare, briare, isciúdere, magiare, sussare / afrentai, aggraviai, ilzenzare, innorare Etymon srd. Translations French insulter, outrager English to insult Spanish insultar, maltratar Italian svillaneggiare German anpöbeln.

aciócu , nm: agiocu Definition su lòmpere o giare a pitzu a unu po dh’atripare, po dhu brigare, pigare a befa; fintzes atumbada, cosas de dispràxere, iscontróriu; fintzes cosa arregorta totu impare, atóbiu de gente (nau de matas po su frutuàriu chi lompet, sa méngius muta, su grofu, candho sa parte lómpia de bodhire est a meda) Synonyms e antonyms aciocada, anfrusada, atocu, certu, gherra, imbistida / tentura 1 / fiotu, muntone Sentences nd'apu tentu de aciocus in sa vida mia!…◊ sa mama dh'at donau un'aciocu a sa piciochedha 2. depit èssiri ca su predi at tentu aciocu cun is professoris, ca no bollit mai bènniri a iscola! 3. un'aciocu de genti abbóxinat lamentosa in sa porta de s'amiga chi est morendu ◊ un'aciocu de pertzonis tratenit unu giòvunu prangendu Etymon srd. Translations French agression English assault Spanish agresión Italian aggressióne German Überfall.

acioladúra , nf Definition imbullitadura, su pònnere is bullitas a is iscarpas Synonyms e antonyms acioadura, intzoadura, puntzadura Etymon srd. Translations French cloutage English nailing Spanish el embrocar Italian imbullettatura German Beschlagen mit Zwecken.

aciolài , vrb Definition pònnere is aciolus, pònnere is bullitas a su fundhu de is botinos Synonyms e antonyms acioae, atacitai, imbullitare, intzoare 2. portat is crapitas acioladas Etymon srd. Translations French clouter English to nail Spanish embrocar Italian imbullettare German mit Zwecken beschlagen.

aciólu , nm: aciou, anciou Definition genia de púncia, prus che àteru curtza e a conca cucurúcia po imbullitare botinos, o fintzes longa po apicare cosa Synonyms e antonyms bullita, inciou, tzou* Idioms csn: no fait a ndi fai ni ferru e ni aciou, de unu = no fait a si ndi pònniri meri, faghet su chi li paret, no ponet mente; tocau de aciou = nadu de animale, chi l'ant tocadu sa carre bia cun su tzou ferrèndhelu (nadu de unu, chi andhat a istontonadas de s'imbriaghera) Sentences candu ghetu teulara dèu, seu sempri mellus de tui candu ponis aciolus a is butinus! ◊ mi parit de intendi in is ossus s'arruina de is acious ◊ immoi noxis che un'aciolu 2. sa ghitarra mia est apicada a s'aciolu 3. ses unu bribanti segau de cresci, no ndi potzu fai ni ferru e ni aciou! ◊ it'aciou nd'at fatu de cussa cristiana?! Scientific Terminology ans Translations French broquette, semence English tingle Spanish broca, clavo baladí Italian bullétta, chiòdo da maniscalco German Zwecke, Hufnagel.

acioncadúra , nf Synonyms e antonyms aciumu, atzoncada, cochera, coichina, fumacera, imbreachera Sentences s'acioncadura candho est pesante si faghet bídere e pesat finas a sos àteros Etymon srd.

acioncàre , vrb Definition acirrai, bufare a bruncu de istrégiu mannu, bufare a tropu Synonyms e antonyms abbumbare, acirrai, aciumai, imbreacare, inciariri Sentences no podiat essire prus pro andhare a s'acioncare sos concales de su binu in su tzilleri Etymon srd.

aciòne , nm: alcione 1, anscione, artzone, aschione, ascione, ascioni Definition martutzu de àcua o de arriu, genia de erba chi faet in mesu de s'abba, unu pagu a cambos crocaos, fines e tuvudos, cun arraighinedhas in is nodos, fogighedhas piticas, de sabore forte, unu pagu pitzigorosu: bona po insalada e errica de vitaminas A e C Synonyms e antonyms giúgiuru, grúspinu, íspini, lantutzu, martúciu, martutzedhu, mastrutu, nartussu, óspinu Surnames and Proverbs smb: Ascione Scientific Terminology rbz, Nasturtium officinale Etymon its hast(u)la + -one Translations French capucine, cresson English nasturtium, watercress Spanish berro Italian nastùrzio, crescióne German Brunnenkresse.